Cu siguranță, ai căutat pe Google sau ai citit deja pe Social Media multe articole și recomandări despre cum să scapi de stres. Sunt atâtea sfaturi pe internet! Atâtea tehnici și strategii de gestionare a stresului! Dacă, totuși, nu ești mulțumit(ă) și simți că ceva îți scapă, citește în continuare.
Voi enumera câteva IPOTEZE care să te ajute să identifici de ce nu reușești să-ți diminuezi nivelul de stres:
- Îți dorești o soluție magică? Ai vrea să nu faci mare lucru și stresul să dispară? Precum un ceai, un supliment sau muzică de relaxare? E normal să îți dorești soluții rapide! Creierului nostru îi plac recompensele imediate. Funcționează? Poate că uneori, da, alteori, nu… Dar tot nu e de ajuns. Stresul îți acaparează în continuare viața …. Nu prea există soluții minune! Și nu prea funcționează „tratamentele” dinspre exterior spre interior. Schimbarea vine, mai ales, din interior.
- Tocmai faptul că vrei să „scapi” de stres ar putea fi problema! Gânduri precum „Nu pot face față!”, „Nu mai suport!”, „M-am săturat!” te consumă și mai mult. În plus, îți distrag atenția de la soluțiile posibile. În acest caz, ai nevoie să înveți să-ți crești intoleranța la distres, intoleranța la frustrare. Posibil și intoleranța la incertitudine.
- Stresul cronic ne afectează capacitatea de a lua decizii și e posibil ca soluțiile identificate de tine să nu fie cele de care ai nevoie acum sau să nu fie eficiente. Poți apela la un prieten sau la un terapeut / consilier care să îți ofere și alte perspective.
- Tratezi simptomele stresului, în loc să tratezi cauza. Prin urmare, stresul nu are cum sa dispară vreodată. De exemplu, oricâte metode de gestionare a stresului ai încerca pentru a face față locului de muncă toxic, nu vei reuși să ai un nivel suportabil de stres tot timpul. E clar că soluția eficientă pe termen lung constă în schimbarea locului de muncă.
- Ai anumite trăsături de personalitate care te fac să cauți contexte asociate cu stres ridicat sau să generezi situații stresante? De exemplu, dacă ești o persoană ambițioasă și îți dorești o funcție de conducere, e de înțeles că te vei confrunta cu niveluri mai ridicate de stres decât alte persoane. Însă, când nivelul de stres e foarte ridicat sau persistă lungi perioade de timp, e posibil să ai și trăsături la care ar trebui sa lucrezi. De exemplu, nevrotismul (înclinație către anxietate, iritabilitate, tristețe, furie, frustrare, pesimism, instabilitate emoțională) sau perfecționismul (standarde înalte iraționale, nerealiste, propria valoare este măsurată în totalitate în termeni de productivitate și de realizări.). Astfel, scăderea nivelului de stres se abordează indirect, lucrând la aceste trăsături de personalitate.
- Ceea ce tu numești „stres”, nu e chiar stres sau Nu e Doar Stres! Ne-am obișnuit cu toții să folosim cuvântul „stres” pentru a descrie, de fapt, alte stări: anxietate, ruminații, burnout, nevrotism, simptome depresive. Ce este stresul, de fapt? Stresul apare când resursele noastre (cognitive, afective, energetice) nu mai pot face față provocărilor, amenințărilor din fața noastră.
- Nu ai ales tehnicile potrivite pentru tine. Vrei să gestionezi stresul mergând la sală, dar o faci fără niciun chef. Sau, te-ai înscris la yoga, îți place, dar nu ești încântat(ă). Este foarte important să implementezi tehnici de reducere a stresului care să se potrivească personalității și stilul tău de viață. Mergi către hobby-uri și către activități plăcute și accesibile pentru tine (inclusiv ca timp, bani, efort), căci e indicat să îți formezi o rutină care să contracareze stresul și care să facă parte dintr-un stil de viață sănătos.
Alina Orel 