Care-i cea mai bună terapie pentru tratarea anxietății?

Care-i cea mai bună terapie pentru tratarea anxietății? Care este cel mai bun tratament pentru anxietate? Încerc să răspund cât mai practic la aceste întrebări – destul de generale – bazându-mă atât pe cercetările actuale, cât și pe experiența practică.

Care-i cea mai eficientă psihoterapie pentru tratarea anxietății?

Cel mai bun / eficient tip de psihoterapie pentru anxietate este cel care ți se potrivește ție și cel care funcționează pentru tine. Atenție, mă refer la psihoterapie, care are baze științifice, nu la „terapii” ne-științifice (reiki, tetha-healing etc.).

Și cum afli ce funcționează pentru tine?

Explic cum procedez eu, pe scurt, în cele ce urmează.

1. Explorez împreună cu clientul:

• modul concret în care se manifestă anxietatea sa (gânduri, emoții, reacții fiziologice, manifestări psihosomatice, comportamente);
• nivelul anxietății (scăzut, moderat, intens; fluctuații ce țin de varii contexte);
• tipul anxietății (generalizată, socială, legată de sănătate, de performanță, atacuri de panică etc.)
• ce pare să declanșeze anxietatea (anumite gânduri, situații etc.);
• ce menține anxietatea – din observațiile clientului și ce mai identific eu (ipoteze susținute de cunoștințele de specialitate);
• ce anume amplifică anxietatea – din observațiile clientului și ce mai identific eu;
• ce a încercat și ce a funcționat sau nu pentru client;
• stil de viață și starea de sănătate (recomand consultări cu medicii, dacă e cazul);
• preferințele clientului privind modul de lucru.

2. Tehnicile, abordările, direcțiile sunt selectate în funcție de aspectele identificate împreună cu clientul (vezi punctul 1).

Soluțiile se află adesea în descrierea clientului despre problemă și de regulă pornesc de aici.

Există mai multe abordări psihoterapeutice validate științific pentru tratarea anxietății. Există și protocoale clinice în funcție de tipul anxietății. Toate acestea ar trebui să se adapteze în funcție de client (cum se manifestă, preferințe, resurse, personalitate, stil de viață etc.) și, desigur, modul de lucru al psihoterapeutului poate influența direcția, abordarea.

De multe ori, eu merg în direcția sau recomand o combinație de tehnici din:

• terapia prin acceptare și angajament (ACT) & mindfulness;
• psihoterapiile scurte orientate pe soluții și resurse;
• exerciții ghidate de relaxare / scenarii de inducție hipnotică;
• art-terapie (ex.: terapie prin scris / desen, după indicații specifice sau personalizate);
• psihoterapii centrate pe emoții și pe legătura minte-corp (experiențiale);
• psihoterapie cognitiv-comportamentală;
• psihoterapie pozitivă.

O componentă importantă este și psiho-educaţia. Prin metafore, provocări creative, informații concrete bazate pe studii, explic rolul anxietății, cum anume o amplificăm și cum o diminuăm.

Tehnica e importantă în măsura în care rezonează cu clientul, are impact asupra clientului, vorbește pe limba clientului, deoarece prin tehnici diferite, din abordări psihoterapeutice diferite, se adresează, de fapt, aceleași mecanisme care duc la diminuarea intensității anxietății sau a frecvenței: demontarea sau flexibilizarea credințelor catastrofale, tolerarea manifestărilor anxietății, acceptarea anxietății sau împrietenirea cu anxietatea, toleranța la incertitudine, auto-acceptare și auto-compasiune, calmarea sistemului nervos, dezvoltarea abilitaților de rezolvare a problemelor, procesarea emoțiilor de bază din care rezultă anxietatea etc.

De asemenea, la baza tuturor acestor intervenții stă alianța terapeutică (relația cu terapeutul – să te simți ascultat, înțeles, acceptat – și colaborarea în privința obiectivelor și metodelor), fără de care rezultatele au șanse mai mici să apară.

3. Monitorizarea rezultatelor:

• Funcționează? Repetăm și continuăm în acea direcție.
• Nu funcționează? Încercăm altceva – poate chiar opusul direcției încercate, intensificăm eforturile, explorăm alte direcții (ex.: stil de viață, activități, consultații medicale etc.)

Ce înseamnă rezultate bune? Nu vei scăpa definitiv de anxietate. Nu ai cum și nici nu vei dori asta când vei realiza că un anumit nivel de anxietate este chiar util în anumite situații – te ajută să supraviețuiești, să iei măsuri de precauție, te ajută să faci schimbări pozitive în viața ta. Rezultate bune = nivelul anxietății este gestionabil, nu te mai copleșește sau blochează. 

4. Durata colaborării influențează procesul psihoterapeutic și gradul de directivitate al ședințelor. Sunt clienți care își permit doar câteva ședințe și atunci adaptez strategia. Da, poți obține îmbunătățiri semnificative chiar și după câteva ședințe de psihoterapie, în funcție de mai mulți factori – nivelul anxietății (nu foarte ridicat), tipul anxietății (ex.: cauzele sunt clare, îngrijorările sunt pe o temă anume), încrederea în psihoterapeut și în psihoterapie, implicarea clientului (ex.: citește materialele primite, pune în practică zilnic tehnicile și recomandările personalizate primite, face schimbări ce țin de stilul de viață etc.).

Observații utile pe tema „cel mai bun tratament pentru anxietate”

1. Internetul a cam rămas în urmă sau este biasat.

Dacă vei căuta pe Google sau vei întreba ChatGpt „care este cel mai bun tratament pentru anxietate?”, vei primi răspunsul „o combinație personalizată de psihoterapie (în special terapia cognitiv-comportamentală – TCC) și, dacă este necesar, medicație, prescrisă de un medic”.

Da, studiile spun că TCC este printre cele mai eficiente, dar e și printre cele mai cercetate, totuși nu este singura formă de psihoterapie utilă; rezultate similare sau bune se obțin și cu alte abordări psihoterapeutice. Și asta e valabil nu doar pentru anxietate, ci și pentru alte provocări emoționale sau tulburări psihice.

Dacă ai încercat deja terapia cognitiv-comportamentală și nu te-a ajutat, nu fi dezamăgit(ă) – să nu crezi că nu există soluții pentru tine. Nu e potrivită pentru toată lumea sau nu e eficientă când anxietatea este intensă. Dacă nu poți identifica gândurile, credințele care îți provoacă anxietate sau dacă știi că sunt iraționale și totuși nu încetează să te afecteze semnificativ; dacă te-ai expus treptat la situații anxiogene, ți-ai demonstrat că e ok și totuși anxietatea ta nu este încă gestionabilă; dacă nu îți poți identifica emoțiile, te simți deconectat(ă), blocat(ă)… poate ai nevoie să înveți strategii de auto-reglare emoțională din alte direcții psihoterapeutice sau de metode terapeutice expresive și simbolice, care funcționează ca o punte între conștient și inconștient.

La fel ca tratamentul medical, și cel psihoterapeutic se personalizează, se ajustează în funcție de diverși factori. Acesta este și motivul pentru care mulți psihoterapeuți aleg să urmeze cursuri suplimentare sau să se documenteze în diferite abordări psihoterapeutice; mai rar întâlnești psihoterapeuți care folosesc exclusiv instrumente dintr-o singură orientare psihoterapeutică.

Mecanismele de schimbare sunt cam aceleași, doar că adresarea lor diferă. Dacă înainte, viziunile erau destul de „sectante”, diverse tabere susținând că școala lor de psihoterapie este cea mai bună, acum ne apropiem din ce în ce mai mult de o perspectivă destul de veche: „Ce tratament și aplicat de către cine este mai eficient pentru această persoană, cu această problemă specifică, sub acest set de circumstanțe? (P. Gordon). Plus că apar din ce în ce mai multe cercetări privind alte abordări psihoterapeutice, precum mindfulness, ACT etc.

2. Soluții magice / False-soluții.

Internetul e plin de astfel de recomandări: „Ai anxietate? Du-te la sală!” sau „Ai anxietate? Ia suplimentul X / ceaiul X”. Da, mersul la sală poate ajuta. Da, anumite suplimente alimentare sau vitamine (dacă ai carențe) pot ajuta puțin.

Ce NU fac aceste soluții? Nu rezolvă cauzele anxietății, nu elimină factorii care amplifică anxietatea și nu te învață cum să o gestionezi eficient:

• nu te învață cum să te calmezi singur, cum să tolerezi stările neplăcute;
• nu îți subliniază mecanismele de apărare sau de coping dezadaptative care îți mențin anxietatea la un nivel ridicat;
• nu-ți restructurează, flexibilizează gândurile negative, iraționale;
• nu-ți schimbă atitudinea în fața provocărilor vieții;
• nu-ți schimbă felul în care comunici cu oamenii (nu te învață să spui „nu”, să pui limite);
• nu-ți dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor (gândire critică, creativă, flexibilă, pragmatică etc);
• nu-ți oferă sprijinul uman, cald, binevoitor, de care poate ai nevoie;
• nu vindecă traumele sau rănile emoționale.

 Acestea amână ajutorul adevărat: pierzi timp valoros în care ai putea primi tratament adecvat – fie că e medical (asociat unei boli), psihiatric sau psihoterapeutic sau o combinație.

3. Schimbarea mediului.

Uneori, adevărata soluție e schimbarea mediului sau ieșirea din situația care îți face rău, nu să devii din ce în ce mai rezistent(ă) la ceva ce nu ar trebui să înduri.

Dacă lucrezi într-un mediu toxic sau te afli într-o relație abuzivă, psihoterapia te poate ajuta să conștientizezi asta, te poate ajuta să faci față mai bine, dar sursa anxietății nu dispare. Pe termen lung, nu ai cum să eviți efectele negative.

Psihoterapia și/sau medicamentele pentru anxietate te pot ajuta mult, dar nu sunt menite să te adapteze pe termen lung într-un mediu nesănătos. Sănătatea ta mintală merită un context care o susține, nu doar o luptă continuă pentru echilibru.

4. Stil de viață și sănătate.

Sănătatea mintală este parte integrantă a sănătății. Legătura dintre minte și corp este de necontestat. Ca psiholog, consider esențial să aduc în atenția clienților faptul că starea emoțională nu poate fi separată de stilul de viață și de condițiile medicale / biologice – se pot influența reciproc.

Nu e de competența mea să ofer soluții medicale; doar subliniez clienților importanța alimentației sănătoase, a mișcării în aer liber, a somnului, efectul stimulentelor (cofeină, nicotină, alcool etc.), efectele afecțiunilor fizice / bolilor cronice asupra sănătății mintale. Mai departe, medicii specialiști pot îndruma clienții spre investigații, dacă este cazul.

Mulți clienți ajung la mine după ce au fost deja la medici și au făcut nenumărate analize. Fie că există sau nu niște afecțiuni medicale, fie că iau medicație dată de psihiatru sau nu, tot au nevoie să învețe să-ți gestioneze îngrijorările, fricile, stresul.

---

Care este cea mai bună terapie pentru anxietate? Care este cel mai eficient tratament pentru anxietate? Răspunsul nu este nici simplu, nici universal. Nu există o rețetă, o formulă potrivită pentru toată lumea. De aceea, este esențială o evaluare /anamneză atentă și explorarea unor intervenții sau tratamente adaptate persoanei.