Suntem obișnuiți să asociem dependența cu drogurile legale /ilegale, însă orice comportament care implică o atașare excesivă, care este folosit pentru a obține anumite beneficii (plăcere, validare) sau a evita anumite emoții și stări dispoziționale negative (stres, anxietate, depresie), care este continuat în ciuda consecințelor negative, care nu poate fi controlat și eliminat, reprezintă o dependență.
Revoluția digitală a schimbat semnificativ realitățile psihologice cu care ne confruntăm, astfel că dependența de Internet, de telefoane mobile, de jocuri video sau de rețele sociale (Facebook, Instagram) sunt considerate o subcategorie a dependențelor comportamentale.
Dependența de Facebook se caracterizează prin:
-> Proeminență și importanță ridicată – Facebook devine o activitate semnificativă în viața unei persoane, dominându-i gândurile, sentimentele și comportamentul. Persoana petrece mult timp reflectând la ce s-a întâmplat pe Facebook sau planificând cum să utilizeze Facebook;
-> Utilizare în scopul modificării dispoziției – stările subiective pe care oamenii le raportează ca pe o consecință a utilizării Facebook. Persoana folosește Facebook pentru a uita de problemele personale, pentru a reduce sentimente de vină, anxietate, stare de neliniște, neputință sau depresie;
-> Toleranță – creșterea graduală a timpului petrecut pe Facebook în fiecare zi cu scopul de a obține același nivel al plăcerii. Persoana simte nevoia să folosească Facebook din ce în ce mai des și tot mai mult timp pentru a obține aceeași plăcere sau pentru a uita de probleme. Iar asta se întâmplă pentru că beneficiile obținute (creșterea stimei de sine, evadarea din cotidian, uitarea problemelor) sunt doar de suprafață / superficiale.
-> Simptome de sevraj – atunci când nu poate accesa Facebook sau i se interzice să îl folosească, apar stări neplăcute, precum irascibilitatea, neliniștea;
-> Conflicte interpersonale, intra-personale sau conflicte cu alte activități ca urmare a timpului excesiv petrecut pe Facebook. Persoana folosește Facebook atât de mult încât îi afectează negativ jobul sau studiile, își ignoră partenerul/a, membrii familiei sau prietenii și acordă o prioritate mai mică hobby-urilor, activităților de recreere;
-> Recidivă – după perioade de control, se restaurează tiparele excesive. Persoana încearcă să reducă timpul petrecut pe Facebook sau să folosească Facebook mai rar, dar nu reușește pentru mult timp și se reîntoarce la vechile obiceiuri de utilizare. [1][2]
Timpul petrecut pe Facebook și frecvența utilizării Facebook pot fi semne ale existenței dependenței de Facebook, însă nu reprezintă criterii suficient de puternice. Unele persoane pot utiliza excesiv Facebook în anumite perioade fără a fi dependente sau există persoane care utilizează Facebook în scop profesional fără a fi dependente.
Obținerea plăcerii și evitarea durerii (afectivitatea negativă) pare a fi componenta cea mai importantă a oricărei dependențe. Acest scop hedonist interferează cu credințele, așteptările, atitudinile utilizatorului față de tot ceea ce implică Facebook, crescând puterea și durata dependenței. Persoana care este dependentă de Facebook crede că există o probabilitate ridicată ca utilizarea Facebook să îi genereze o stare de bine, să o ajute să scape de stres și să uite de probleme; speră și se așteaptă ca utilizarea rețelei sociale să o ajute să obțină aceste efecte și se concentrează doar pe avantajele utilizării, ignorând consecințele negative și căutând constant dovezi care să îi susțină credințele.
Ca și în cazul altor dependențe, când o persoană folosește o metodă de nepotrivită de a face față stresului și afectelor negative, ignoră metodele sănătoase și cu adevărat eficiente. În afară de conflictele cu alte activități și cele interpersonale, aceasta cred că este una dintre principalele consecințe negative ale dependenței de Facebook – ignorarea învățării și exersării unor metode/strategii eficiente de a face față „durerii”.
Facebook poate fi folosit de persoanele cu stima de sine scăzută sau de cele cu stima de sine înaltă falsă/fragilă pentru a-și crește și consolida evaluările despre sine, prin obținerea de Like-uri sau comentarii pozitive. De asemenea, studiile arată că utilizatorii de rețele sociale tind să se compare ascendent (se consideră mai buni / interesanți/ capabili) cu ceilalți utilizatori din rețeaua lor, pentru a-și crește stima de sine.
Recompensele (like-uri, comentarii pozitive, share-uri) sunt ușor și rapid de obținut și întrețin stima de sine înaltă fragilă și o cresc pe cea scăzută. Însă, iarăși subliniez, că aceste efecte sunt superficiale. Și astfel nu este de mirare faptul că Facebook duce la dependență, deoarece cauți mereu gratificarea efemeră pe care o obții când ceilalți îți apreciază un selfie sau o părere.
Referințe
[1] Andreassen, C. S., Pallesen, S., Griffiths, M. D. (2017). The relationship between excessive online social networking, narcissism, and self-esteem: Findings from a large national survey. Addictive Behaviours, 64, 287-293.
[2] Andreassen, C. S., Torsheim, A. T., Brunborg, G. S., Pallesen, S. (2012). Development of a Facebook Addiction Scale. Psychological Reports, 110(2), 501 – 517.
Alina-Elena Orel 