Impactul Psihologic al Fotografierii și al Distribuirii Fotografiilor pe Rețelele Sociale

M-am surprins la un moment dat gândind că ar trebui să fac o fotografie cu un peisaj pentru a o posta pe Facebook. Nu cred că era prima oară când gândeam așa, dar atunci am conștientizat și mi-am spus că refuz să îmi las afectat de mediul virtual un hobby pe care îl practic pur și simplu pentru plăcerea activității în sine și că refuz să îmi creez amintiri induse de un trend.

Pentru mine fotografia reprezintă o modalitate de a depozita în memorie momente frumoase, importante, de a-mi exersa creativitatea, de a-mi exprima emoțiile, sentimentele, fanteziile.

Una este să faci fotografii pentru tine și apoi să postezi online pentru a cere un feedback sau pentru a împărtăși cu ceilalți frumusețea unui peisaj sau a unei flori și alta este să le faci special pentru rețelele sociale sau pentru alte site-uri. Experiențele și amintirile sunt diferite în cele două situații.

Și pentru că nu întotdeauna ceea ce intuim este corect, am vrut să aflu și ce spun cercetările despre asta.

Studiile arată că actul de a fotografia (fie el mecanic, cu un aparat foto sau mintal) crește nivelul de plăcere, de bucurie al unei experiențe, deoarece te angajezi și te implici mai mult în experiență. Acest lucru este valabil pentru experiențele pozitive, dar dacă realizezi fotografii când experiențele sunt negative, vei evalua mai grav acele experiențe.   [1]

Experimentele arată că realizarea de fotografii poate reduce angajarea în experiență și bucuria generată de experiență, când actul este intruziv și îți distrage atenția; de exemplu, atunci când ești prea concentrat pe aspectele tehnice ale fotografierii și nu pe ceea ce fotografiezi.  [2]

Alte cercetări arată că scopul pentru care facem fotografii (amintiri private vs partajare pe rețelele sociale) influențează modul în care evaluăm / apreciem experiența. Atunci când intenția de a  împărtăși fotografiile cu alții este prezentă, plăcerea subiecților se diminuează, deoarece acest lucru implică o viitoare evaluare sau judecată a prietenilor virtuali, crescând preocuparea pentru auto-prezentare. Preocuparea mult mai ridicată în privința auto-prezentării a generat anxietate socială și a împiedicat participanții să se bucure de experiențe. În plus, atunci când subiecții făceau fotografii pentru a le împărtăși cu ceilalți, își aminteau de experiență din perspectiva unui observator și nu a unui actor.[3]  E ca și cum ai urmări un film cu o excursie la munte, când de fapt chiar ai fost acolo.

În concluzie, actul fotografierii ne sporește plăcerea și bucuria experiențelor pozitive, atât timp cât :

• nu este un act intruziv, fiind concentrați pe surprinderea momentelor frumoase și nu pe aspectele tehnice sau pe realizarea în grabă de fotografii doar de dragul de a le avea;
• scopul este acela de a crea amintiri personale și nu de a ne lăuda celorlalți sau de a obține aprecierile prietenilor virtuali.

Drept contra-exemplu pentru cele de mai sus – am observat, când stăteam pe o bancă la Belvedere admirând panorama orașului, că mulți turiști coborau din mașină, priveau două secunde peisajul și apoi luau poziția de selfie (majoritatea) sau făceau rapid câteva poze cu peisajul și plecau fără să mai privească în urmă. Mi-au lăsat impresia că veniseră acolo doar pentru a bifa o locație a itinerariului sau doar pentru a avea o dovadă pentru un check-in pe Facebook. Fiind o zi de weekend, era un du-te-vino continuu de turiști care făceau același lucru.

Fotografia digitală a luat amploare în ultimii ani. Pe lângă faptul că prețurile au scăzut suficient de mult încât aproape oricine să își permită măcar un aparat foto digital compact sau “de buzunar”, smartphone-urile cu cameră foto la rezoluție înaltă integrată, au dus chiar la apariția unui nou gen fotografic “fotografia cu telefonul mobil”. Astfel că pozele / fotografiile cu tot felul de experiențe și subiecte împânzesc rețelele sociale, sute de milioane de fotografii fiind distribuite zilnic pe Facebook sau Instagram. Câte dintre acestea sunt făcute cu scopul creării de amintiri private și câte pentru prietenii virtuali, câte sunt realizate ca o modalitate de exprimare a creativității  și câte pentru a obține validare din partea celorlalți, este greu de determinat.

Referințe

[1] Diehl, K., Zauberman, G., & Barasch, A. (2016). How taking photos increases enjoyment of experiences. Journal of Personality and Social Psychology, 111(2), 119-140.

[2] Diehl, K., Zauberman, G., & Barasch, A. (2016). How taking photos increases enjoyment of experiences. Journal of Personality and Social Psychology, 111(2), 119-140.

[3] Barasch, A., Zauberman, G., & Diehl, K. (2016). The other side of sharing: How photo-taking goals impact evaluations of experiences. (Working Paper). The Wharton School, University of Pennsylvania, Philadelphia, PA.