„No matter where you run, you just end up running into yourself”
Poți fugi oriunde în lume, dar nu vei putea niciodată fugi de tine însăți / însuți.
Schimbarea jobului / orașului / țării / relațiilor poate fi necesară pentru a obține fericirea sau pentru a ne îndeplini obiectivele. Dar, când facem frecvent asta doar pentru a fugi de probleme, de complicații, de un viitor eșec imaginar, ajungem, de regulă, în același punct nesatisfăcător.
Și-atunci, poate că e cazul să ne punem niște întrebări:
- Ce mă motivează să acționez? Frica sau dorința de mai bine?
- Nu sunt mulțumit(ă) de mediul de lucru sau de meserie? Ce aș putea face eu pentru a îmbunătăți mediul de lucru? Ce pot negocia cu managerul? Cum pot afla ce meserie mi s-ar potrivi?
- Cât de realiste sunt așteptările mele de la relație? Cu ce contribui eu, atât pozitiv, cât și negativ, în această relație? Cum aș putea să schimb ceea ce nu merge / nu-mi place? E loc de schimbare sau ar trebui să pun punct relației sau să o redefinesc?
- Cât de sănătoase / eficiente sunt rutinele / obiceiurile mele?
- Cât de sănătoase / eficiente sunt modurile mele de reacție / acțiune?
- Ce îmi doresc, de fapt? Ce fac deja bine și ce aș mai putea face pentru a obține ceea ce îmi doresc?
Uneori, poate fi o strategie bună să fugi, să abandonezi, să iei o pauză, să amâni, căci nu ai instrumentele necesare pentru a face față situației și ai nevoie de timp pentru a ți le însuși. Urmând sa revii ulterior pentru a confrunta direct problema.