De multe ori, explicațiile și soluțiile cele mai simple sunt și cele corecte

Avem uneori tendința de a căuta explicații sau soluții profunde, misterioase, complicate la varii probleme practice sau dileme personale.

Trierea ipotezelor, variantelor poate fi un proces dificil, căci trebuie să avem grijă la varii biasuri, inclusiv la acest bias al complexității sau, cu alte cuvinte, la tendința noastră de a prefera soluțiile și explicațiile complicate în detrimentul celor mai simple, mai rapide sau chiar mai ieftine.

Biasul complexității își poate face apariția atât în varii contexte și domenii profesionale, cât și în cele personale.

Câteva exemple:

  • Putem crede că vom vinde un produs dacă includem cât mai multe caracteristici și avantaje, cât mai multe detalii avansate, când, de fapt, doar 1-2 aspecte legate de acel produs vor vinde, precum prețul. Vezi aici experimente care confirmă această afirmație.
  • Putem crede că utilizatorii își doresc un software complex, cu sute de opțiuni, mai mult sau mai puțin avansate, când de fapt aceștia folosesc doar o mică parte din acele opțiuni. În aceeași capcană pot cădea și utilizatorii, crezând eronat că nivelul de complexitate e sinonim cu performanța și că se vor folosi de toate opțiunile software-ului. Dar se mai poate întâmpla ceva – poate apărea paralizia alegerii.
  • Credem că lapsusurile sunt un semn al unei boli grave, când lipsa somnului și stresul ridicat ar fi explicații mult mai probabile, de exemplu. Sau luăm pastile de memorie, în loc să dormim mai bine și/sau să mergem într-o scurtă vacanță relaxantă.
  • Putem crede că pentru a slăbi, o persoană sănătoasă trebuie să țină diete complicate, cu ore fixe sau intervale fixe în care să mănânce, cu liste de alimente de evitat total, când, de fapt, ar putea slăbi același nr. de kg, în aproximativ același interval de timp, prin metoda clasică.
  • Putem crede că o anumită tehnică de diminuare a stresului, anxietății, dispoziției negative nu este eficientă pe motiv că este prea simplă. Și ne putem lasă seduși de metode complicate pe care nu ajungem să ni le însușim, nu ajungem să le transformăm în automatisme, tocmai din cauza complexității.
  • Putem crede că e nevoie să ajungem în celalalt capăt al lumii pentru a avea anumite conștientizări despre noi, despre viața noastră, când 2-3 ședințe de consiliere ne-ar putea ajuta să obținem răspunsurile pe care le căutam.
  • Pentru unii psihologi sau pentru cei pasionați de psihologie, de dezvoltare personală acest bias al complexității poate deveni un fel de “defect profesional”. Unele probleme pot fi considerate mai complexe decât sunt sau se caută explicații pentru acestea tocmai în copilăria mică, ignorând perioade întregi din viața unei persoane, sau chiar înainte de naștere (traume transgeneraționale).

Totuși, explicația mai simplă, deși are șanse mai mari de a fi corectă, nu este întotdeauna adevărată. Briciul lui Occam – cea mai simplă explicație este de preferat uneia care este mai complexă – nu este destinat să înlocuiască gândirea critică!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.