Obiectivele, preferințele unui client sunt foarte importante în terapie. Consilierul psihologic/ psihoterapeutul / consilierul în dezvoltare personală trebuie să țină cont de ele.
Între client și psiholog trebuie să existe o colaborare strânsă și asta implică, desigur, feedbackul. Fără feedback din partea clientului, cum ar ști psihologul dacă îl ajută sau nu?
Desigur, unele aspecte sunt negociabile. De exemplu, un client își poate seta un obiectiv nerealist în terapie și psihologul îi sugerează o ajustare. Sau poate un client preferă o metodă cu care psihologul nu rezonează sau care implică riscuri pentru client și atunci îi poate explica acelui client de ce nu poate face asta.
Dacă oferi un feedback psihologului și acesta intră în defensivă – „Cine ești tu să-mi spui mie cum să-mi fac meseria!?” , „Tehnica mea e eficientă, nu știi tu să o apreciezi!”– nu ai de-a face cu un psiholog profesionist.
Un bun psiholog încearcă să-ți înțeleagă punctul de vedere, preferințele, valorile; îți pune întrebări suplimentare pentru a-ți înțelege perspectiva. Și, desigur, ține cont de feedbackul tău.
Un bun psiholog admite când greșește! Micile greșeli (ex. nu a fost atent la ce a spus clientul, a insistat când nu trebuia, a întârziat) nu denotă neapărat lipsă de profesionalism, dar nerecunoașterea lor și intrarea în defensivă, cu siguranță, da!
Note:
Recomandările din această serie sunt în acord cu codurile etice ale psihologilor (RO și Internațional), cu recomandările din domeniu (consensul specialiștilor, practicienilor) și cu rezultatele studiilor în domeniu.
Folosesc termenul psiholog, dar acesta este foarte general; situațiile la care oamenii se gândesc, așa cum vedem prin filme, de exemplu, sunt legate de profesiile consilier psihologic și psihoterapeut. Recomandările sunt valabile și pentru consilierea în dezvoltare personală.
Alina-Elena Orel 