Dictonul “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple” sau “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și primești” se referă la faptul că uneori dorințele devin realitate, dar nu fără costuri. Sau că unele dorințe pot atrage consecințe negative.
Putem pune acest dicton în categoria „ironiile vieții”. Dar mi se pare că reprezintă mai degrabă tendințele inerent umane de a analiza superficial implicațiile unei situații, de a ne baza prea mult pe intuiții și de a prezice incorect ce ne va face fericiți.
Exemple din categoria „Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și primești”:
- Îți dorești ca afacerea ta să fie nr. 1 pe plan național și când reușești îți dai seama că nu te poți bucura, căci pe parcurs ți-ai ignorat familia, prietenii și ești singur(ă).
- Relația cu persoana la care visai se concretizează și viața ta devine un coșmar, căci acea persoană este opusul a ceea ce părea.
- Reușești într-un final să-ți cumperi ultimul model de autoturism și te bucuri mult, dar nu pentru mult timp, căci costurile ascunse încep să iasă la suprafață. Mașina iese în evidență și este spartă de mai multe ori; se strică foarte repede și piesele de schimb sunt foarte scumpe.
- Termini facultatea mult visată și, când începi să profesezi, îți dai seama că nu e pentru tine acea meserie.
- Îți dorești să nu mai fie nevoie să mergi la școală și vine pandemia, faci școala online și regreți că dorința ți s-a îndeplinit. Nu mai socializezi cu colegii, stai mai tot timpul în casă, rămâi în urmă și trebuie să înveți mai mult ca înainte.
Toate aceste dorințe au, într-un fel, fericirea ca scop final. Dar, de multe ori, prezicem în mod eronat ce ne va face fericiți sau câtă satisfacție ne va aduce împlinirea anumitor dorințe.
Studiile arată că multe din scopurile pe care oamenii și le propun de obicei – bani mulți, job bun, note mari, căsătorie, lucruri/obiecte, aspect fizic perfect – nu îi fac fericiți sau nu atât de fericiți pe cât anticipau. Sunt alte „lucruri” care ne fac mai fericiți: conexiunea socială și relațiile de calitate, bunătatea față de ceilalți[1], recunoștința[2], experiențele[3]…
Relațiile de calitate ne fac mai fericiți decât banii sau decât modificarea aspectului fizic. Experiențele ne fac mai fericiți decât lucrurile.
Asta și pentru că cele dintâi nu sunt supuse adaptării și comparațiilor sociale. De exemplu, prezicem că atunci când vom avea mulți bani vom fi mai fericiți, dar adevărul e că de la un anumit venit în sus[4], starea noastră de bine stagnează sau descrește. Sau credem că vom fi mai fericiți dacă ne cumpăram tot felul de lucruri, dar atitudinea materialistă nu numai că nu ne face fericiți, ci ne face mai puțin fericiți. Investiția în experiențe ne face mai fericiți decât cea în lucruri, spun studiile [5]; de ex. o excursie îți aduce satisfacție atât în timpul desfășurării acesteia, cât și după (amintiri), spre deosebire de o geantă de firmă, de care te bucuri pe moment.
Nu anticipăm corect ce ne va face fericiți și încercăm să ne cumpăram sau ne obținem din exterior fericirea, pe când aceasta vine mai degrabă din interior. Mă refer la faptul că varianța fericirii ar ține[6] mai degrabă de gene și de propriile acțiuni și gânduri, decât de circumstanțele externe.
Unii oameni se nasc cu anumite avantaje, precum tendința spre optimism, trăsătură care nu doar că îi ajută să fie mai fericiți (se angajează mai des în experiențe, au relații mai satisfăcătoare, sunt mai sănătoși), ci îi ajută să și reacționeze mai bine în fața dificultăților. Alții au tendința de a fi pesimiști, dar schimbarea în mai bine este posibilă, doar că, spre deosebire de optimiști, trebuie să depună efort pentru a-și restructura gândurile și emoțiile dezadaptative și a acționa în beneficiul lor. Desigur, uneori, mediul în care trăiești își poate lăsa puternic amprenta în mod negativ (ex. oamenii care trăiesc în zonele aflate mereu în război), iar unii oameni sunt mai expuși factorilor externi adverși decât alții (ex. decese în rândul celor apropiați, catastrofe naturale).
Cam așa aș interpreta din punct de vedere psihologic vorba “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple” / “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și primești”.
Alte articole din seria “citate explicate” aici.
Studii citate:
[1] Bowman, N., Brandenberger, J., Lapsley, D., Hill, P., & Quaranto, J. (2010). Serving in college, flourishing in adulthood: Does community engagement during the college years predict adult well-being? Applied Psychology: Health and Well-Being, 2(1), 14–34.
[2] Davis, D. E., Choe, E., Meyers, J., Wade, N., Varjas, K., Gifford, A., Quinn, A., Hook, J. N., Van Tongeren, D. R., Griffin, B. J., & Worthington, E. L. (2016). Thankful for the little things: A meta-analysis of gratitude interventions. Journal of Counseling Psychology, 63(1), 20–31.
[3] Pchelin, P., & Howell, R. T. (2014). The hidden cost of value-seeking: People do not accurately forecast the economic benefits of experiential purchases. The Journal of Positive Psychology, 9(4), 322–334.
[4] Diener, E., & Biswas-Diener, R. (2009). Will money increase subjective well-being? : A literature review and guide to needed research. In E. Diener (Ed.), The Science of Well-Being: The Collected Works of Ed Diener (pp. 119–154). Springer Netherlands.
[5] Pchelin, P., & Howell, R. T. (2014). The hidden cost of value-seeking: People do not accurately forecast the economic benefits of experiential purchases. The Journal of Positive Psychology, 9(4), 322–334.
[6] Brown, N.J.L., Rohrer, J.M. Easy as (Happiness) Pie? A Critical Evaluation of a Popular Model of the Determinants of Well-Being. J Happiness Stud 21, 1285–1301 (2020).
Alina-Elena Orel 