Ce este Ironia?
Când se spune ceva sau se întâmplă ceva care este opusul a ceea ce înseamnă cu adevărat sau a ceea ce era de așteptat, vorbim de ironie.
Exemple de ironii:
– Ce vreme încântătoare! (când e furtună). [Ironie verbală]
– „Chiar îmi plac amprentele de pe noul meu covor” cu referire la urmele lăsate de câinele venit de afară. [Ironie verbală]
– Casa șefului de pompieri arde. Un polițist rutier ia amendă pentru depășirea vitezei regulamentare. Coafeza are o tunsoare nasoală. [Ironie situațională]
Ce este Sarcasmul?
Dacă intenția ironiei este de a batjocori ușor, de a afișa o atitudine disprețuitoare, vorbim de Sarcasm.
Sarcasmul poate fi o ironie aspră, mușcătoare.
Exemple de sarcasm:
– Când cineva lucrează la calculator prea încet: „Ai putea, te rog, să tastezi mai încet?”
– Soacra către noră: „-Albul a fost o alegere fabuloasă pentru noul tău covor. Merge grozav cu 2 copii și 1 câine.”
– Către prietena care a exagerat cu parfumul: „-Este un parfum interesant, te-ai scăldat în el?”
– Către elevul care a făcut o greşeală: „-Ai făcut o treabă genială!”
Diferența dintre Ironie și Sarcasm
Spre deosebire de ironie, sarcasmul are un ton condescendent menit să jeneze, să critice sau să insulte pe cineva. Prin urmare, negativitatea este în sarcasm caracteristica cheie.
Ironia înseamnă să arăți, să subliniezi absurdul. Sarcasmul este menit să critice sau să rănească, într-o mai mică sau mai mare măsură. Ironia este adesea îndreptată către evenimente sau situații, nu către oameni. Sarcasmul este îndreptat către oameni, anumite trăsături sau lipsa lor fiind subiectul ironiei.
X: „Mă voi duce la sală anul ăsta!”
Y: „O idee grozavă! A funcționat atât de bine anul trecut!”
Adesea, intonația și contextul sunt importante pentru a face diferența dintre ironie și sarcasm.
De ce oamenii apelează la sarcasm? Care sunt intențiile persoanei sarcastice?
Folosit cu moderație, poate să nu jeneze, să nu supere. Însă când cineva exagerează cu sarcasmul sau îl folosește în momente sensibile, ținta sarcasmului se va supăra, se va simți inconfortabil.
Cei cărora le place să folosească sarcasmul, considerându-l o șicanare / tachinare, își iau apărarea spunând că sunt bine intenționați sau că nu le-a trecut prin cap că îi pot răni pe ceilalți, nerealizând că, în mod inconștient, asta voiau să facă.
Sarcasmul poate fi o ostilitate deghizată în umor. Persoanele sarcastice pot afișa o răutate voalată, dispreț, furie sau chiar ură față de ținta sarcasmului lor.
Sarcasmul poate fi o formă de comportament pasiv-agresiv sau un mod de a afișa o poziție dominatoare, superioară.
De asemenea, o persoană s-ar putea exprima sarcastic atunci când îi este teamă să ceară ceva, ca o modalitate de a evita confruntarea. De exemplu, în loc să îi spui direct unei fete că ar trebui să se îmbrace altfel pentru școală, îi spui: „Wow, profesorii ăia ai tăi întotdeauna au apreciat stilul Lolita!”.
Sarcasmul ar putea fi și un mecanism de a ascunde stângăcia în contexte sociale, cu intenția de a fi jucăuș(ă), afectuo(a)s(ă) sau de a masca nesiguranța de sine. Însă, ceilalți nu apreciază de regulă sarcasmul, evaluându-l malițios sau iritant.
Sarcasmul, în mod clar, nu e un mod autentic de comunicare. E adesea un voal, un scut.
Sarcasmul – dovadă de inteligență ridicată?
În mod clar, persoanele sarcastice sunt inteligente. Au o inteligență lingvistică, dar și una emoțională, deoarece trebuie să îți dai seama ce îl rănește pe celălalt ca să poți formula o replică sarcastică eficientă.
Când li se întoarce sarcasmul, pot fi, sau nu, răniți cu ușurință. Unele persoane pot deveni agresive, mai ales când nu se așteaptă ca ținta sarcasmului să fie capabilă de o replică bună și vor să își restaureze poziția dominatoare.
Însă, există și persoane inteligente care nu folosesc sarcasmul des, care sunt mai asumate în comunicare, care sunt înțelepte. Deci, se poate demonstra inteligența și altfel! Mai ales când nu vrei să o demonstrezi cu orice preț.
Ai dreptul de a nu accepta sarcasmul!
Din păcate, prieteniile sunt rar atât de puternice ca în serialul Friends. Poate crezi că stilul de sarcasm al lui Chandler nu te-ar deranja, însă când ești pus(ă) în fața situației, s-ar putea să te deranjeze.
E normal să experimentezi disconfort în prezența sarcasmului cuiva. Te poți simți criticat(ă), rănit(ă), minimalizat(ă).
Ce să faci când cineva este sarcastic și spune că, de fapt, glumește? Să afirmi că „-Da, pot accepta o glumă, atunci când este o glumă și nu o ostilitate voalată.”
Ce mai poți face? Să îi transmiți că ai aprecia dacă ți-ar spune mai des lucrurile direct. Poți să o iei pe ocolite și să iei remarca sarcastică ca atare. De ex., ca replică la dialogul de mai sus cu sala de sport: „-Da? Crezi că nu o să reușesc să ajung la sală până la urmă? Ai vreun sfat pentru mine? Cum aș putea să fac să mă mobilizez și să mă țin de mersul la sală?”
Sarcasmul – specific bărbaților sau femeilor?
Rezultatele studiilor sunt contradictorii. Dar, pare că la femei sarcasmul este mai mult judecat decât la bărbați. Persoanele sexiste consideră că „Women are bitchy but men are sarcastic”.
Surse și resurse:
- grammar.yourdictionary.com/vs/irony-vs-sarcasm-types-and-differences.html
- archives.cjr.org/language_corner/language_corner_062314.php
- mytutor.co.uk/answers/6576/IB/English/What-s-the-difference-between-sarcasm-and-irony/
- scienceofpeople.com/sarcasm-why-it-hurts-us/
- goodtherapy.org/blog/the-problem-with-sarcasm-0815185
- researchgate.net/publication/319708753_Women_are_bitchy_but_men_are_sarcastic_Investigating_gender_and_sarcasm
- frontiersin.org/Community/AbstractDetails.aspx?ABS_DOI=10.3389/conf.fpsyg.2018.73.00003&eid=5689&sname=XPRAG_it_2018_-_Second_Experimental_Pragmatics_in_Italy_Conference
Alina Orel 