De ce bârfesc oamenii?

În general, bârfa este un fenomen răspândit pe scară largă și aproape inevitabil atunci când doi sau mai mulți oameni se întâlnesc. În medie, oamenii bârfesc 52 de minute pe zi. Interesant este că atunci când oamenii raportează cât au bârfit într-o conversație -atât femeile, cât și bărbății- spun că bârfesc într-o măsură mult mai mică decât o fac de fapt.  

 Pentru a răspunde la întrebarea „De ce bârfesc oamenii?”, am consultat studiile științifice și am extras câteva concluzii și sugestii.  

Ce este bârfa?

Conform unor autori, bârfa se referă la a vorbi informal, într-un mod evaluativ – pozitiv sau negativ – despre persoane care sunt absente. Alții limitează definiția bârfei la discuțiile negative sau rău intenționate.

În mediul academic, bârfa nu este nici rea, nici bună. Pur și simplu, se referă la a vorbi despre cineva care nu este prezent; discuția poate fi pozitivă, neutră sau negativă.

Curiozitate sau bârfă? Cum facem diferența?

E normal să fim curioși în privința vieții altor persoane. Asta ne ajută să învățam lucruri despre natura umană în general și să descoperim modele comportamentale de urmat sau de evitat în viața noastră personală sau profesională.

Cercetătorii din psihologie fac distincția între curiozitatea socială deschisă, „pe față” și curiozitatea socială „sub acoperire”, care este un sinonimă parțial cu bârfa.   

Curioșilor „sub acoperire” le place să asculte conversațiile oamenilor necunoscuți din jur; le place să caute informații despre viața privată a celor apropiați; când oamenii se ceartă, sunt nerăbdători să afle de ce; când văd cunoștințe vorbind, vor să afle despre ce vorbesc.

Cei cu o curiozitate socială deschisă întreabă direct oamenii despre interesele lor, despre detalii interesante din viața lor; vor să știe de ce unii oameni se comportă într-un anume fel, din interes pentru natura umană. Curiozitate socială deschisă corelează cu sociabilitatea, agreabilitatea și înțelepciunea.

De ce bârfesc oamenii? Funcțiile bârfei, conform studiilor psihologice.

Dacă e să ne luăm după manele, oamenii bârfesc pentru că sunt răi, invidioși. Dar studiile arată că, de cele mai multe ori, oamenii nu au intenții ostile atunci când bârfesc.  

Conform studiilor psihologice, bârfa îndeplinește următoarele funcții:

• Dobândirea de informații cu scopul de a favoriza învățarea și dezvoltarea; schimb de informații care încurajează învățarea culturală.
• Dezvoltarea unei relații de prietenie. Bârfa ajută la formarea atașamentelor interpersonale și facilitează sentimentul de apartenență la grup sau de creare a unei legături speciale între două sau mai multe persoane. 
• Bârfa are și rol de divertisment și recreere.
• Bârfa poate fi o modalitate a oamenilor de a-și exercita  influența într-un grup și de a proteja grupul. Este o modalitate de a socializa și de a construi relații prin schimburi de norme, de informații de încredere și de a exclude anumite persoane care încalcă normele grupului.  Deși bârfa nu are o reputație bună, atunci când se inițiază o discuție pentru a avertiza grupul în privința unui membru care a încălcat regulile, bârfa nu mai este văzută drept imorală.
• Ventilarea sau exprimarea emoțiilor este un motiv important al bârfelor la locul de muncă. Cei care bârfesc se simt mai bine, dar când bârfele ajung la urechile celor targetati, este afectată colaborarea pe termen scurt și lung între colegi.
• Contrar așteptărilor multora, oamenii bârfesc destul de rar cu scopul de a răspândi informații negative despre o terță persoană. Cel mai des întâlnit motiv al bârfei este dobândirea de  informații. Chiar și oamenii cu personalități „întunecate” (narcisism, machiavelism, psihopatie) se folosesc rar de bârfă pentru a face rău, pentru a elimina concurența, pentru a domina sau controla. Mai degrabă, personalitățile „întunecate” par a dori să adune informații utile, cu scopul de a se integra mai bine în societate.   

Femeile bârfesc mai des decât bărbații?

Se pare că acest stereotip nu este confirmat de observațiile sistematice. Femeile bârfesc mai mult decât bărbații când vine vorba de schimb de informații cu valență neutră.

Ce se întâmplă când bârfele ajung la urechile celor targetați?  

Când bârfele sunt pozitive, persoana targetată se poate simtă mândră, apreciată.

Când bârfele sunt negative, unele persoane pot fi grav afectate. Adolescenții pot fi deosebit de vulnerabili la bârfele care îi vizează, deoarece în această etapă de viață își definesc identitatea. De asemenea, printre grupurile de oameni deosebit de vulnerabili la bârfele negative se numără: persoanele care suferă de depresie, cele care sunt izolate social, persoanele cu stiluri de atașament  nesigur sau persoanele  care trăiesc un stres extrem.

În încheiere, te invit să reflectezi la următorul sfat: 

„Înainte de a Vorbi, Gândește! Ceea ce urmează să spui: Este adevărat? Este de ajutor cuiva? Este inspirațional? Este necesar? Este binevoitor, amabil?” – autor necunoscut.