Să ne imaginăm că, acum mulți ani, cineva ți-a înmânat o serie de lentile de sticlă pentru ochelari. Pe suprafața fiecărei perechi de lentile a fost tipărit un cuvânt: Frică, Tensiune, Descurajare, Deprimare.
Persoana care ți-a înmânat lentilele părea a fi puternică și cu autoritate, așa că ai ascultat în timp ce te-a instruit:
„Trebuie să privești viața prin aceste lentile de sticlă și să reacționezi în conformitate cu ceea ce scrie pe ele. De exemplu, dacă vezi un eveniment prin lentilele „tensiune” trebuie să răspunzi la acel eveniment cu încordare, irascibilitate și chiar furie. Indiferent ce îți dictează cuvântul imprimat pe lentile, trebuie să te supui automat.”
Ai presupus că acesta este singurul mod de a trăi, așa că ai urmat îndeaproape instrucțiunile. Vedeai viața lentilă după lentilă, reacționând conform cuvintelor negative imprimate. Oricât de nefericit(ă) te făcea să fii, te simțeai obligat(ă) să continui. Chiar și atunci când așa-numită autoritate a plecat, obiceiul negativ a continuat pe pilot automat.
Dar, într-o zi, te-ai săturat de nefericire. Ai zdrobit lentilele ochelarilor. Ți-ai dat seama că atunci când evenimentele sunt văzute prin ochii realității, exact așa cum sunt, fără interpretări, fără filtre, nu sunt înspăimântătoare prin ele-însele. Frica a apărut doar pentru că ai văzut lucrurile în mod greșit. Evenimentele nu au fost negative – tu ai fost negativ(ă). Dar acum știi mai bine și totul este cu adevărat corect.
Acest scenariu, ușor adaptat după cel propus de Howard Vernon, este o exemplificare bună pentru ceea ce, Aaron Beck, părintele terapiei cognitiv-comportamentale, a gândit și David Burns, un promotor al acestei terapii, a numit: filtru mental sau abstractizare selectivă.
Filtrele mentale sunt distorsiuni cognitive. Identifici detaliile negative sau neplăcute și te concentrezi pe aceste detalii în timp ce filtrezi toate aspectele pozitive ale situației. Viziunea ta asupra realității se întunecă sau se denaturează.
Cu toții am avut sau avem uneori momente când vedem viața prin anumite filtre cognitive negative. Și nu ne-au făcut sau nu ne fac niciun bine. Filtrele cognitive negative generează emoții negative disfuncționale și comportamente disfuncționale. Pe scurt, ne fac nefericiți.
Soluția? Întreabă-te: „Chiar nu există niciun aspect pozitiv în această situație?” sau „E chiar atât de groaznic ceea ce se întâmplă?”
Nu înseamnă că vei vedea deodată totul roz, dar vei avea o perspectivă mai echilibrată a situației.
Vor exista și aspecte negative în viața noastră, dar când putem privi și pozitivul, lucrurile nu se vor simți la fel de copleșitoare.
Desigur, sunt unele evenimente care nu au o latură pozitivă. În timp, tot ce putem face e să le acceptăm sau să mergem mai departe în ciuda suferinței.
Alina-Elena Orel 