Ce este Stresul și de ce ne afectează Sănătatea?

Pentru a înțelege efectele stresului cronic asupra sănătății fizice și psihologice, trebuie mai întâi să înțelegem ce este stresul și care sunt mecanismele biologice din spatele stresului. 

 Suntem obișnuiți să analizăm mintea și corpul separat, însă ele sunt în permanentă legătură. Și nu e nimic mistic la mijloc. Totul are o explicație științifică dovedită.

Ce este Stresul? Stres Acut vs Stres Cronic

Imaginează-ți următorul scenariu. Ai de traversat o trecere de pietoni foarte lungă, într-un punct aglomerat din oraș. Pe la jumătatea trecerii de pietoni, se face “roșu” și mașinile încep să vina cu viteză, din ambele sensuri. Pentru câteva secunde îngheți. În acest timp, o mașină se îndreaptă direct spre tine, ne-dând niciun semn că ar încetini. Inima îți bate cu atâta putere, că ai impresia că îți va ieși efectiv din piept. În ultimul moment, îți revii și faci un pas în spate. Șoferii încep să claxoneze. Începi să transpiri și simți un gol în stomac. Nu știi cum, dar reușești să ieși din starea de îngheț și să o iei la fugă, jonglând printre mașini până la capătul trecerii. Ajuns pe partea cealaltă, respiri cu greu, te simți puțin amețit, inima încă îți bate cu putere, dar ușor-ușor îți revii și corpul intră într-o stare de relaxare. 

Toate aceste stări pe care le-ai experimentat, dacă ai trecut printr-o experiență similară, sau într-o mai mică măsură, chiar acum, imaginându-ți acest scenariu, fac parte din experiență stresului.

Stresul este o capacitate înnăscută a organismului nostru de a se auto-conserva. Corpul răspunde cu stres pentru a ne ajuta să evităm, sa scăpam de sau să combatem ceea ce ne-ar putea face rău. Stresul este experiența care se întâmplă atunci când cerințele din fața noastră depășesc resursele sau rezervele pe care le avem la dispoziție (Simon-Thomas, 2018). 

Mecanismele biologice din spatele stresului au rolul de a ne pregăti pentru o acțiune de auto-conservare (fuga, lupta sau înghețarea). Sistemului nervos simpatic activează axa hipotalamică – pituitară, care eliberează hormoni de stres, precum adrenalina, cortizolul și norepinefrina, cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială, redirecționează fluxul de sânge către mușchii mari și departe de organele neesențiale ale tractului gastro-intestinal. Acest lucru face ca sângele sa se coaguleze mai ușor și crește glicemia, toate acestea punându-ne într-o poziție mai bună pentru a supraviețui (Simon-Thomas, 2018). 

Resursele neuronale sunt orientate către procesarea amenințării. Senzația, percepția, procesarea informațiilor și memoria sunt părtinitoare spre autoconservare, pregătindu-se pentru acțiunea motorie și luarea unei perspective globale, orientate spațial asupra lucrurilor (Simon-Thomas, 2018). 

De asemenea, răspunsul la stres al axei hipotalamici-pituitare pune sistemul imunitar într-o viteză mai mare, gata să combată infecția prin inflamație în cazul în care ar exista leziuni tisulare (Simon-Thomas, 2018). 

Cam asta s-a întâmplat și în corpul tău, în fața pericolului de a fi lovit de o mașină. De altfel, specia umană n-ar fi putut supraviețui dacă organismul uman nu ar fi evoluat pentru a face față pericolelor iminente.

 Acum, imaginează-ți alt scenariu. Situația la locul de muncă este din ce în ce mai nasoală. Ai impresia că oricât de mult ai munci, nu vei ajunge la liman cu sarcinile. Toți colegii tăi sunt iritați, clienții sunt nemulțumiți și îți cer socoteala, șeful este și el stresat și pune presiune pe tine. Stai adesea peste program. Mai muncești și de acasă, în weekend, căci oricum nu poți să te relaxezi gândindu-te la ce s-a mai întâmplat la muncă și la ce  o să mai urmeze. La prânz, de cele mai multe ori, nu ai timp să mănânci, iar când ajungi acasă după o zi grea la birou bagi o pizza la cuptor și te trântești în pat în fața televizorului. De parcă nu era de ajuns, soția ta însărcinată are probleme cu somnul, trezindu-se de mai multe ori pe noapte și nu reușești nici tu să dormi bine. În plus, trebuie să te mai învoiești din când în când de la muncă pentru a merge cu ea la diferite controale. Mai mult de atât, soția îți reproșează că nu petreci suficient timp cu ea și că muncești prea mult. Îți vine să renunți la tot și să pleci undeva în vârf de munte. Dar nu poți face asta, căci ai rate la bancă, un copil pe drum, o soție care se bazează pe tine.  

Stresul este o nepotrivire/ discrepanță între tipurile de provocări și amenințări pe care le întâmpinăm astăzi și tipurile de amenințări și provocări pentru care organismul nostru a evoluat (Simon-Thomas, 2018). 

În situația  din primul scenariu, reacția la stres vine repede și scade curând după ce știi că ești în siguranță, fiind o reacție la o amenințare fizică imediată, de viață și de moarte. Aici vorbim de STRES ACUT.

În cel de-al doilea scenariu, stresul este o reacție de durată la ceva ce se întâmplă și are posibile implicații negative în viitorul apropiat și îndepărtat, dar și o reacție la ceva care s-a întâmplat  deja sau la ceva ce ar putea apărea în viitor. Aici vorbim de un STRES CRONIC, care durează de luni de zile, cel puțin.     

De asemenea, în timp ce tipul de stres descris în primul scenariu este util pentru supraviețuirea noastră, stresul descris în al doilea scenariu este problematic pentru sănătatea noastră  fizică și psihică, deoarece organismul nostru nu este pregătit să-i facă față, din punct de vedere evolutiv.

Efectele Stresului Cronic asupra Sănătății Fizice și  Psihice

Studiile din ultimii zeci de ani (ex.: Cohen, Murphy, Prather, 2019) confirmă ceea ce putem constata și noi pe pielea noastră sau vedea în jurul nostru: că într-adevăr  există o conexiune între stres și sănătatea fizică și cea mintală.

E important să nuanțăm însă această relație.

Stresul cronic este asociat cu depresia, cu riscul crescut de dezvolta boli cardiovasculare, precum și o predispoziție mărită la bolile infecțioase.

Este esențial de subliniat că, în ciuda expunerii la evenimente stresante, majoritatea oamenilor nu dezvoltă afecțiuni cronice sau tulburări psihopatologice. Evenimentele stresante nu sunt întotdeauna cauza imediată a bolii, ci pot influența riscul prin afectarea capacității organismului de a lupta împotriva infecțiilor sau prin exacerbarea proceselor patologice existente, conducând în cele din urmă la manifestarea clinică a bolii (Cohen, Murphy, Prather, 2019).

Expunerea la stres nu apare aleatoriu, ci este influențată și de diferențele individuale în circumstanțele de mediu. Statutul socio-economic scăzut și anumite trăsături de personalitate (ex. nevrotismul) pot fi factori care contribuie la o expunere mai frecventă și severă la stres.

Referințe Citate 

Simon-Thomas, E. (2018). Video: Origins and Biology of Stress at Work. In cursul Mindfulness and Resilience to Stress at Work, oferit de Greater Good Science Center, din cadrul Universității California, Berkeley.

Imagine coperta:  Keith Negley