Stima de sine înaltă falsă și dependența de rețelele sociale

Auzim adesea de stimă de sine ridicată/înaltă și stimă de sine scăzută/joasă, dar mai există și variantele „artificiale”, false ale acestora: stimă de sine înaltă fragilă /falsă (creșterea stimei de sine prin supra-poziționare; apărare prin atac față de propriile vulnerabilități și posibilele eșecuri) și stimă de sine joasă defensivă (protecția stimei de sine joase prin sub-poziționare; evitarea eșecurilor și consecințelor acestora). Cei cu stimă de sine înaltă falsă se impun pentru a se proteja iar cei cu stimă de sine joasă se ascund pentru a se proteja.[1]

Persoanele cu stimă de sine aparent înaltă caută mereu recunoaștere din partea celorlalți; vor și sunt mai mereu în centrul atenției și sunt obsedați de performanță, premii, aprecieri și recunoaștere publică. Se compară mereu cu ceilalți, considerându-se superiori, devalorizându-i pe cei mai buni ca ei și disprețuindu-i pe cei inferiori. La o limită extremă, stima de sine înaltă falsă devine narcisism.[2]

Este destul de greu să diferențiezi o stimă de sine înaltă autentică de una falsă. La nivel declarativ, ambele tipuri de persoane au o părere bună despre ele însele, au încredere în capacitățile lor, acționează fără teama de eșec și de judecățile celorlalți. La nivelul comportamentelor observabile, pseudo-încrederea în ele însele se poate manifesta prin aroganță, prin lipsă de onestitate, prin devalorizarea celorlalți (bârfă, bullying), prin eforturi excesive de a atrage atenția și a primi aprecieri, prin mecanisme de coping dezadaptative / riscante pentru a face față stresului și emoțiilor negative.

Rețelele sociale precum Facebook și Instagram pot fi folosite de persoanele cu stima de sine înaltă falsă/fragilă pentru a-și gratifica, consolida, umfla stima de sine, prin obținerea de „Like”-uri, comentarii pozitive. De asemenea, acestea tind să se compare ascendent cu ceilalți utilizatori din rețeaua lor, pentru a-și crește stima de sine.

Odată cu apariția internetului și a rețelelor de socializare, recompensele (like-uri, comentarii pozitive, share-uri) sunt ușor și rapid de obținut și întrețin stima de sine înaltă fragilă și o cresc pe cea scăzută. Și astfel nu este de mirare faptul că utilizarea rețelelor sociale duce la dependență.

Relația de asociere dintre stima de sine scăzută și dependența de rețelele sociale este destul de logică și demonstrată de mai multe cercetări.[3]

Relația dintre stima de sine înaltă falsă și dependența de rețelele sociale este mai greu de cercetat și demonstrat. Foarte puține studii au identificat o asociere între stima de sine înaltă și dependența de rețelele sociale. Nu se știe însă dacă participanții s-au mințit pe ei înșiși sau nu. Din câte știu, nu există un chestionar care să evidențieze diferența între stima de sine înaltă falsă și stima de sine înaltă bună / autentică.

Dar, dacă este să luăm în considerare faptul că stima de sine înaltă falsă tinde către narcisism și că unele studii [4] au găsit o corelație între dependența de rețelele sociale și narcisism, este posibil să existe cu adevărat o legătură strânsă între stima de sine înaltă falsă și dependența de Like-uri.

Efectul like-urilor, comentariilor pozitive și comparațiilor sociale ascendente durează destul de puțin și ai nevoie mereu de și mai multe aprecieri pentru a obține aceleași efecte pozitive (toleranța).

 Cu toții avem uneori nevoie de aprecieri, fie că acestea vin din lumea virtuală sau reală; probleme apar când starea noastră de bine și părerea noastră pozitivă despre noi înșine este condiționată de aceste aprecieri. Uneori, atitudinea fake it till you make it funcționează, alteori rămânem prinși într-o continuă falsitate față de noi înșiși și față de ceilalți fără ca schimbarea să apară.

Referinte

[1] André. C. (2006/2010). Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine. Bucuresti: Editura Trei.

[2] André. C. (2006/2010). Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine. Bucuresti: Editura Trei.

[3] Błachnio, A., Przepiorka, A., & Pantic, I. (2016). Association between Facebook addiction, self-esteem and life satisfaction: A cross-sectional study. Computers in Human Behavior, 55, 701–705.

[4] Andreassen, C. S., Pallesen, S., Griffiths, M. D. (2017). The relationship between excessive online social networking, narcissism, and self-esteem: Findings from a large national survey. Addictive Behaviours, 64, 287-293.