Deși mai multe studii au demonstrat eficacitatea psihoterapiei online – prin intermediul platformelor de videoconferință precum Zoom, Skype, Google Meet sau altele similare – persistă încă îndoieli privind funcționarea alianței terapeutice în mediul online.
Alianța terapeutică se referă la conexiunea și la relația de colaborare dintre terapeut și client și este considerată cel mai important predictor al rezultatelor pozitive în psihoterapie. Prin urmare, în studiile care analizează eficacitatea psihoterapiei online sau eficacitatea acesteia în comparație cu terapia în persoană se măsoară adesea (și) alianța terapeutică.
Diverse studii realizate înainte de pandemie (Simpson & Reid, 2014), precum și în timpul pandemiei (Leuchtenberg, Gromer & Käthner, 2023) au arătat că nu există pentru clienți diferențe semnificative statistic, la nivelul alianței terapeutice, între psihoterapia desfășurată online și cea în persoană / în cabinet.
Sunt chiar studii care sugerează că, cel puțin pentru anumite persoane, psihoterapia online este chiar mai eficientă decât cea cu prezență fizică în cabinet.
De exemplu, Sperandeo & colab. (2021) au analizat cum este percepută empatia dintre psihoterapeuți și clienți, comparând ședințele online cu cele în persoană, în contextul pandemiei. Eșantionul a cuprins 23 de clienți cu provocări psihologice de severitate variată și 5 psihoterapeuți care practicau abordări terapeutice diferite. Rezultatele studiului au arătat că respectivii clienți au perceput psihoterapeuții ca fiind mai empatici și mai susținători în mediul online decât în persoană.
Spre deosebire de alte studii, numărul de participanți al acestuia (Sperandeo et al., 2021) este mic. Concluzia pe care putem să o extragem este că pentru anumiți clienți psihoterapia online poate fi chiar mai eficientă.
Luând studiile laolaltă, iese în evidență faptul că nu ține de mediu (online sau în persoană) pentru a dezvolta o alianță terapeutică. Faptul că unii clienți preferă un mediu sau altul, din varii motive, este una. Dar, ce se întâmplă în cadrul ședințelor, inclusiv la nivel de dialog, limbajele non-verbal și para-verbal, empatia percepută, tehnicile terapeutice, consensul privind obiectivele și abordarea, este ceea contribuie la succesul terapiei.
Am auzit mai mulți clienți spunând că inițial erau reticenți sau chiar împotriva psihoterapiei online, dar, din diverse motive, au fost nevoiți să încerce și au descoperit că este la fel de eficientă sau chiar mai avantajoasă decât terapia desfășurată în cabinet, cu prezență fizică. Pe de altă parte, există și clienți cu o preferință puternică pentru terapia în cabinet sau care nu au altă variantă, deoarece nu au intimitatea necesară acasă. Important e că există opțiuni – și online, și fizic sau o combinație între acestea – și că, în general, toate funcționează la fel de bine.
Studii citate:
Sperandeo, R., Cioffi, V., Mosca, L. L., Longobardi, T., Moretto, E., Alfano, Y. M., Scandurra, C., Muzii, B., Cantone, D., Guerriera, C., Architravo, M., & Maldonato, N. M. (2021). Exploring the question: “does empathy work in the same way in online and in-person therapeutic settings?” Frontiers in Psychology, 12. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.671790
Simpson, S. G., & Reid, C. L. (2014). Therapeutic alliance in videoconferencing psychotherapy: a review. The Australian journal of rural health, 22(6), 280–299. https://doi.org/10.1111/ajr.12149
Leuchtenberg, S., Gromer, D., & Käthner, I. (2023). Videoconferencing versus face‐to‐face psychotherapy: Insights from patients and psychotherapists about comparability of therapeutic alliance, empathy and treatment characteristics. Counselling and Psychotherapy Research, 23(2), 389–403. https://doi.org/10.1002/capr.12538
Alina-Elena Orel 