E o întrebare pe care am primit-o pe stradă de la doi reprezentanți ai unei organizații religioase. Le-am spus că va fi și bine și rău. Și am declanșat un zâmbet timid.
Cum va fi viitorul? Cu siguranță va fi și bine și rău, dar în ce proporție, nimeni nu știe. Credințele noastre sunt influențate de evenimente recente, de situația noastră socio-economică, de bulele în care ne învârtim și alți factori.
Dacă ne uităm la statistici…Trăim într-o lume mai bună (1) ca cea a părinților noștri, a bunicilor noștri, din foarte multe puncte de vedere. Sărăcia extremă a scăzut considerabil. Foametea este în scădere. Munca în rândul copiilor este în declin. Oamenii din țările dezvoltate au mai mult timp liber la dispoziție pentru relaxare. Speranța de viață este în creștere. Mortalitatea infantilă a scăzut considerabil. Omuciderile au scăzut drastic în Europa de Vest. Și în SUA crimele violente sunt în scădere. Și multe alte evoluții pozitive.
Dar nu pare, nu-i așa? Dacă te uiți la TV și/sau pe Internet pare că ne îndreptăm spre o prăpastie.
Desigur, există fluctuații de-a lungul istoriei sau fluctuații mai mari în anumite regiuni de pe glob, dar tot suntem mult mai bine ca în trecut, din multe puncte de vedere, chiar și cu războiul pornit de Rusia.
Psihologul Paul Rozin, recunoscut pentru studiile sale privind dezgustul, a propus o metaforă genială:
“Un singur gândac va distruge complet atractivitatea unui castron de cireșe, dar o cireașă nu va face nimic pentru un castron de gândaci”.
Răul va ieși mereu în evidență. Ne va uimi, chiar ne va șoca. Ne va crea frică, anxietate. Poate ne va dezgusta. Emoții negative puternice.
Atracția noastră față de știri negative este de înțeles. Considerăm că astfel vom putea să ne apărăm, să prevenim să ni se întâmple ceva rău. Pe de o parte, poate fi așa – de ex. dacă vrem să mergem la munte și aflăm că în acea perioadă au loc des avalanșe. Pe de altă parte, expunerea frecventă la știri negative ne face să devenim exagerat de anxioși – de ex. ca fată/femeie, îți poate fi frică să mai ieși din casă neînsoțită chiar și în miezul zilei, după ce vezi la TV crime după crime, abuzuri după abuzuri în care victimele sunt de gen feminin.
În prezent, la capitolul sănătate mintală pare că nu stăm mai bine în prezent, dar e posibil ca statisticile îngrijorătoare să fie “umflate” ca urmare a creșterii conștientizării și a scăderii stigmatizării. Pe de altă parte, combinații de factori genetici și de mediu (stresul vieții moderne, alimentație de proastă calitate/ diete restrictive, expunerea la traumă, conflicte în relații etc.), pot reprezenta cauzele prevalenței problemelor de sănătate mintală. Statisticile OMS (2) arată că depresia, de ex., afectează 1 din 20 de persoane (5%) la nivel global. Pandemia (3) a crescut prevalența tulburărilor mintale, în special în rândul tinerilor și femeilor.
De asemenea, suntem din ce în ce mai “conectați” pe Internet, iar hate-ul online pare a fi un alt fenomen care prinde amploare. Cât % din cititorii și “spectatorii” online crezi că sunt hateri? Atenție, “dislike-ul” nu este ură sau discriminare! Poate fi antipatie sau dezacord privind informațiile prezentate. În acest moment, Youtube nu mai afișează câți au apăsat butonul “dislike”, dar înainte puteai vedea raportul dintre like-uri și dislike-uri. Și balanța era foarte înclinată, în favoarea like-urilor.
Într-adevăr, la fel ca gândacul din bolul de cireșe, ne scot din sărite, ne întristează sau chiar ne sperie unele comentarii, dar nu trebuie să uitam că numărul acestora este foarte mic, de regulă. Ia mereu în considerare și numărul de like-uri al unei postări, nu doar comentariile cu hate.
Unele studii arată că majoritatea comentariilor de pe Youtube (4) sau Twitter (5), sunt non-hate. Sunt unele canale și anumite subiecte de discuție (ex. politică, ideologie) care atrag mai mult hate decât altele și de aici e posibil să pornească impresia că hate-ul ar fi prezent în mod excesiv.
În concluzie, luând toate cele de mai sus în considerare, e important să vedem lumea în nuanțe de gri, așa cum e, și nu în alb și negru.
Referințe :
(1) https://www.vox.com/2014/11/24/7272929/global-poverty-health-crime-literacy-good-news(2) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression(3) https://www.healthdata.org/node/9233(4) https://www.nature.com/articles/s41598-021-01487-w(5) https://appliednetsci.springeropen.com/articles/10.1007/s41109-021-00439-7#Sec19
Alina-Elena Orel 