Un bun psiholog este ca un ghid în călătoria emoțională a clientului său și, pentru a face acest lucru eficient, este esențial să înceapă prin a asculta cu atenție și fără judecată. Emiterea ipotezelor prea devreme poate împiedica acest proces de ascultare activă și înțelegere profundă a clientului.
Emiterea unor ipoteze din prima ședință poate fi influențată de prejudecăți sau stereotipuri. Un bun psiholog trebuie să fie conștient de aceste posibile influențe și să își mențină mintea deschisă și o atitudine neutră.
Atunci când psihologul ajunge la ipoteze sau interpretări, acestea sunt adesea prezentate ca propuneri sau întrebări deschise, astfel încât clientul să poată explora și valida sau invalida aceste idei.
De asemenea, un bun psiholog este deschis să își ajusteze ipotezele pe măsură ce primește mai multe informații sau înțelege mai bine situația clientului. A fi prea atașat de o anumită ipoteză poate împiedica progresul în terapie.
Imaginează-ți că ai în față o persoană supra-ponderală sau cu obezitate. Ce-ți trece prin cap? Emiți din prima ipoteze privind cauzele surplusului de kilograme? Te gândești la aspecte precum: prea mult fast-food/ mâncat emoțional/ dependență de dulciuri/ lipsa mișcării/ probleme de sănătate?
Un psiholog profesionist, nu emite nicio ipoteză! Dacă persoana a venit în terapie pentru a discuta despre imaginea sa corporală, un psiholog bun va pune întrebări și va fi deschis să afle povestea clientului. Nu își formează în minte o ipoteză pentru ca apoi să caute dovezi în povestea clientului (confirmation bias).
Dacă psihologul tău îți pune diagnostice din prima sau te direcționează pe o cale ce nu te definește (în contextul exemplificat mai sus, îți explică cum să mănânci mindfull, deși tu i-ai zis că problema e sedentarismul), e clar că nu ai de-a face cu un profesionist și că îți pierzi timpul.
Note:
Recomandările din această serie sunt în acord cu codurile etice ale psihologilor (RO și Internațional), cu recomandările din domeniu (consensul specialiștilor, practicienilor) și cu rezultatele studiilor în domeniu.
Folosesc termenul psiholog, dar acesta este foarte general, situațiile la care oamenii se gândesc, așa cum vedem prin filme, de exemplu, sunt legate de profesiile consilier psihologic și psihoterapeut. Recomandările sunt valabile și pentru consilierea în dezvoltare personală.
Limba română nu e bună prietenă cu genul feminin în multe profesii dar, din rațiuni ce țin de cursivitatea textului, am folosit masculinul, fără a intenționa să insinuez că anumite comportamente sunt specifice unui anumit gen. Pentru a face referire la femeile din această profesie se pot folosi termenii: psihologă, psihoterapeută, consilieră.
Alina-Elena Orel 