Un bun psiholog respectă oamenii și asta înseamnă că le respectă inclusiv credințele religioase, orientarea spirituală sau lipsa acestora.
Să ne imaginăm că un client menționează în ședință ceva de genul: „Nu cred că există Dumnezeu” sau „Nu știu dacă mă mai regăsesc în religia mea”.
Un bun psiholog nu va încerca niciodată să încurajeze clientul spre credință sau în afara ei, ci îl va ajuta să exploreze gândurile și sentimentele asociate, pentru ca respectivul client să poată lua o decizie sau să își diminueze frământările legate de acel subiect.
Dacă psihologul este ateu, nu ar trebui să spună niciodată „Mă bucur că ai ajuns la această concluzie!” sau „Ai dreptate să crezi asta pentru că….”.
Dacă psihologul este religios, n-ar trebui să spună niciodată „N-ar trebui să te îndoiești de religia ta”, „Bineînțeles că Dumnezeu există!” ori alte lucruri similare.
Un psiholog profesionist va ajuta clientul să își exploreze latura spirituală pentru ca la final să ajungă el singur la o concluzie, în acord cu valorile lui, cu experiența lui de viață. Astfel, un bun psiholog ar putea începe un proces de explorare, cu o întrebare de genul: „Când ai început să te îndoiești de credința ta?”.
De asemenea, un psiholog profesionist ar putea recomanda clientului să vorbească cu un preot pe diferite teme religioase. Căci, sunt două profesii diferite ce nu trebuie amestecate.
Nimeni altcineva în afara clientului nu are dreptul să ia această decizie. Este important să respectăm autonomia personală a clienților.
Ce poți face? Înainte de toate, asigură-te că mergi la un psiholog, cu adevărat. Și că este avizat. Codul deontologic al profesiei și registrele cu psihologii avizați pot fi găsite pe site-ul oficial al Colegiului Psihologilor din România: copsi.ro
Note:
Recomandările din această serie sunt în acord cu codurile etice ale psihologilor (RO și Internațional), cu recomandările din domeniu (consensul specialiștilor, practicienilor) și cu rezultatele studiilor în domeniu.
Folosesc termenul psiholog, care este folosit de publicul larg, dar acesta este foarte general; situațiile la care oamenii se gândesc, așa cum vedem prin filme, de exemplu, sunt legate de profesiile consilier psihologic și psihoterapeut. Recomandările sunt valabile și pentru consilierea în dezvoltare personală.
Scopul acestui articol și al acestei serii nu e de a speria sau descuraja persoanele care doresc să apeleze la un consilier psihologic sau psihoterapeut. Și nici să creez o imagine negativă profesiei. Dar, astfel de deraieri se mai întâmplă și nu rezolvăm nimic dacă le băgăm sub preș.
Limba română nu e bună prietenă cu genul feminin în multe profesii dar, din rațiuni ce țin de cursivitatea textului, am folosit masculinul, fără a intenționa să insinuez că anumite comportamente sunt specifice unui anumit gen. Pentru a face referire la femeile din această profesie se pot folosi termenii: psihologă, psihoterapeută, consilieră.
Alina-Elena Orel 