Mai toată lumea își dorește să fie fericită. Că ni s-a insuflat această idee, că vine din noi (specific umană), nu știu. Dar mi-e clar că mulți înteleg, de fapt, prin fericire, o stare de bine, de mulțumire, de împlinire. Nu cred că prea mulți adulți visează la cai verzi pe pereți – la prinți, prințese în palate aurite sau la comori ascunse în propriul pod sau beci.
Așteptările celor în căutarea fericirii pot fi destul de realiste. De regulă, implică: relații de calitate, o meserie care să le placă, venit financiar decent, timp liber pentru pasiuni, sănătate OK, dispoziție emoțională echilibrată.
Nu se așteaptă să fie mereu într-o stare de bucurie, de extaz, să nu se certe niciodată cu nimeni, să nu se streseze, să nu sufere când cineva drag suferă …
Dar, și-ar dori să aibă perioade lungi de timp în care liniștea, echilibrul, optimismul, speranța, satisfacția să predomine. O astfel de fericire poate fi atinsă!
Unora le ia mai mult timp, altora mai puțin. Unii sunt mai norocoși, alții mai puțin. Unii depun mai mult efort, alții mai puțin. La unii fericirea “apare” mai des, ține mai mult, la alții mai rar și pentru scurt timp.
S-a tot popularizat formula lui Lyubomirsky &colab.[1], conform căreia varianța fericirii ține 50% de gene, 10% de circumstanțe de viață și 40% de acțiuni sau gânduri. Alți cercetători[2] contrazic procentele. Însă, chiar și așa, pare tot că fericirea nu ține neapărat de ceea ce ni se întâmplă, de mediul în care trăim.
Desigur, natura umană este prea complexă pentru a putea fi simplificată într-o formulă. Procentele diferă pentru fiecare persoană în parte. Chiar dacă n-ai câștigat la loteria genelor, sunt multe lucruri pe care le poți face pentru a-ți îmbunătăți dispoziția și calitatea vieții. Chiar și o mică schimbare se poate dovedi a fi importantă, pe principiul efectului de bulgăre de zăpadă.
Renumitul psiholog Martin Seligman[3] vine cu următoarea formulă: Gradul Fericirii de Durată = tendințe genetice + circumstanțe ale vieții + factori sub control voluntar. Prin urmare, gradul fericirii autentice, cum o numește el, variază de la persoană la persoană, de la un stadiu al vieții la altul sau în funcție de evenimente dincolo de controlul nostru.
Seligman are o abordare pragramatică. Fericirea autentică[4] s-ar putea obține prin integrarea a 3 componente în viața de zi cu zi:
- viață plăcută (micile plăceri ale vieții),
- viață bună (punerea în practică a competențelor și a trăsăturilor forte de caracter la muncă și în relații).
- viață cu sens (a investi într-un scop nobil).
„Dacă s-ar clădi casa fericirii, cea mai mare încăpere ar fi sala de așteptare” spunea Jules Renard. Nu trebuie să aștepți ca fericirea să îți pice din cer, ar fi bine să acționezi voluntar în acea direcție. Ai grijă ce îți dorești, lasă-te ghidat de valorile potrivite, alege înțelept, acționează!
Desigur, viața este imprevizibilă, cu o varietate de emoții, cu emoții fluctuante. Dacă nu ești fericit(ă), nu înseamnă că ești anormal(ă)! E aproape imposibil ca o persoană să fie fericită tot timpul, toată viața. Iar tulburările psihice sunt destul de des întâlnite. Conform OMS, 1 din 5 persoane vor suferi o formă de tulburare psihică de-a lungul vieții. Motivele sunt multiple și adesea e vorba de un cumul de factori, în acord cu formulele de mai sus: factori genetici, expunere la traumă, mediu familial „toxic”, stresul vieții moderne, alimentație deficitară.
Chiar dacă NU ești încă fericit(ă), continuă să acționezi corect, moral, în beneficiul tău și al celorlalți. Drumul către fericire are două benzi:
- gânduri & emoții pozitive => acțiuni benefice.
- acțiuni benefice => gânduri & emoții pozitive[5]. Această bandă de drum este mai rar circulată, dar este extrem de importantă.
Studii citate:
[1] Lyubomirsky S, Sheldon KM, Schkade D. Pursuing Happiness: The Architecture of Sustainable Change. Review of General Psychology. 2005;9(2):111-131. doi:10.1037/1089-2680.9.2.111
[2] Brown, N.J.L., Rohrer, J.M. Easy as (Happiness) Pie? A Critical Evaluation of a Popular Model of the Determinants of Well-Being. J Happiness Stud 21, 1285–1301 (2020).
[3] Seligman, M.E.P. (2002/2007). Fericirea Autentică. București: Editura Humanitas.
[4] Seligman, M.E.P. (2002/2007). Fericirea Autentică. București: Editura Humanitas.
[5] Behavioral activation—An overview | sciencedirect topics. (n.d.). Retrieved February 10, 2022, from sciencedirect.com/topics/psychology/behavioral-activation
Alina-Elena Orel 