Mă iubește sau nu mă iubește? Îl/ O iubesc?

Mă iubește…Nu mă iubește….Mă iubește… și tot așa până la ultima petală a florii. Așa încercam în adolescență să aflăm dacă sentimentele erau reciproce. Așteptam să primim un semn, ca prin magie, din univers.

ma iubeste - nu ma iubeste

Acum, la vârsta adultă, nu mai putem lăsa hazardul să decidă pentru noi. „Mă iubește sau nu mă iubește?”, ” Îl/ O iubesc?” sunt dileme provocatoare de angoase.

Pentru a măsura iubirea – prezența sau absența ei, nivelul ei de profunzime – e necesar să o putem defini cât mai concret.

Filosofii, poeții, muzicienii s-au întrecut în definiții care mai de care mai frumoase. Pentru mine, cea mai frumoasă și practică definiție este aceasta: „Iubirea este mai degrabă un verb decât un substantiv”.

Ce diferență ar fi dacă în loc să definești Iubirea ca un sentiment, ai demonstra Iubirea prin acte de Grijă, Responsabilitate, Respect și Angajament!? […] Dacă am ajunge cu toții la acordul că „iubirea” este mai degrabă un verb decât un substantiv, atunci am fi cu toții mai fericiți. […] Atât de mulți oameni cred că este suficient să spună ce simt, chiar dacă acțiunile lor nu corespund cu ceea ce simt (Bell Hooks, 2000).

Poate că psihologia e cea mai în măsură să vină cu o operaționalizare cât mai apropiată a iubirii romantice.

Teoria cvadruplă a Iubirii[1] subliniază că pentru a putea vorbi de iubire, trebuie să fie prezente următoarele 4 componente:

  • Atracția – implică atât trăsături fizice, cât și de personalitate.
  • Conexiunea – se obține prin intimitate și angajament, prietenie, grijă, împărtășirea valorilor și obiectivelor, comunicare eficientă.
  • Încrederea – convingerea că te poți baza pe celălalt la nevoie, împărtășirea gândurilor, dorințelor si a bunurilor.
  • Respectul – implică admirație, considerație, valorizarea persoanei iubite.

Dacă unul dintre acești factori lipsește dintr-o relație, iubirea romantică scade treptat și poate dispărea, dacă nu se depun eforturi pentru a o restabili.

Cum se poate Manifesta concret Declinul pe fiecare Palier?

  • Atracție – manifestări ale declinului: Caracteristicile fizice nu mai sunt considerate atractive. Trăsăturile de personalitate considerate odată atractive scad în intensitate sau dispar – de ex., persoana nu mai dă dovadă de simțul umorului pe care îl avea la început, nu mai este la fel de pozitivă / ambițioasă / independentă sau orice altă trăsătură care era apreciată odată. Sau poate avea loc o schimbare de percepție și valorizare – nu mai este important pentru noi faptul că partener(a)/(ul) are, de exemplu, o situație financiară foarte bună sau un fizic atrăgător.

Se crede că în dragoste opusele se atrag; credință promovată adesea de filme, romane. Însă studiile [2] [3] arată că de regulă realitatea nu este așa. Iar când se întâmplă ca opusele să se atragă, la început, poate fi palpitant, interesant să relaționezi și/sau să conviețuiești cu o persoană cu un temperament diferit, cu interese foarte diferite. Pe termen lung, însă, e foarte posibil ca personalitățile diferite ale celor doi să genereze conflicte.

  • Conexiunea – poate fi slăbită de distanță, de lipsa de comunicare, de activitatea sexuală nesatisfăcătoare, de divergențe sau neasemănări la nivel de valori și interese, de apariția monotoniei.

Mergând pe aceeași premisă ca mai sus, într-adevăr și similaritățile la nivel de valori prezic satisfacția într-o relație [4]. Ceea ce are sens, căci e greu să creezi o conexiune profundă cu cineva care are valori de bază total opuse cu ale tale (ex.: bunătate – egoism, machiavelism; conservatorism – deschidere către nou; educație-ignoranță).

  • Încredere – manifestări ale declinului: unul dintre parteneri sau ambii nu mai sunt aproape unul de celălalt la greu; nu își mai împărtășesc gândurile, dorințele, visele; apare infidelitatea; ascunderea bunurilor / banilor sau neîmpărtășirea lor din egoism.
  • Respectullipsa sau declinul se manifestă prin dispreț, critică, defensivă și ignorare. Unul dintre parteneri sau ambii încearcă sa îl schimbe pe celălalt, deoarece nu mai înțeleg și nu mai acceptă anumite credințe, nevoi, preferințe, dorințe. Nu mai sunt apreciate rezultatele, calitățile profesionale și/sau personale sau acestea dispar ori se constată că n-au existat niciodată de fapt.

Studiile realizate de soții Gottman [5]timp de zeci de ani, cu mii de cupluri, arată că disprețul, critica, defensiva și ignorarea/izolarea sunt predictori puternici ai terminării unei relații.

Dilema „Mă iubește sau nu mă iubește?” ori „ Îl/ O iubesc?” mai poate apărea și din pricina Stilurilor diferite a Iubi. Vezi cele 6 stiluri & combinațiile dintre acestea, definite de psihologul John Alan Lee[6].

Dacă unul dintre parteneri este mult mai erotic decât celălalt, cel din urmă poate crede, în mod eronat, că este folosit, că partenerul este interesat doar de gratificarea sexuală. Dacă tot ce leagă o relație este atracția, atunci nu putem vorbi de iubire romantică.

Dacă unul dintre parteneri vede iubirea mai mult ca pe o prietenie și nu este la fel de pasional, celălalt se poate simți neiubit, dar nu înseamnă că așa este. Însă, dacă atracția lipsește, nu mai putem vorbi de o iubire romantică, ci de una camaraderească (prietenie).

Dacă unul dintre parteneri are un stil pur de a iubi (iubire necondiționată, primește mai multă plăcere din a dărui) poate induce sentimente de vinovăție sau de incompetență celui cu un stil diferit de a iubi. Acesta din urmă se poate întreba dacă îl / o iubește cu adevărat, având în vedere că nu este la fel de altruist și generos. Totuși, atunci când iubirea necondiționată este dusă la extreme și devine un sacrificiu, martiraj, nu mai vorbim de o relația sănătoasă din punct de vedere psihologic.

Alții pot avea un stil pragmatic de a iubi, iar partenerii lor pot considera că relația e mai degrabă o tranzacție, un schimb, decât iubire. Dacă acest pragmatism este dus la extreme, într-adevăr relația poate deveni strict utilitară și dispare iubirea– ex. stau cu tine pentru că îmi crești bine copiii/ pentru că ai o situație financiară foarte bună. Iar când pragmaticul nu-și mai consideră partener(ul)/(a) util(ă), poate apărea o atitudine disprețuitoare și toxică față de ace(a)sta.

Există persoane care văd dragostea ca pe un joc, ca pe o distracție și nu se implică, iar infidelitatea își face loc  cu ușurință. În ciuda faptelor, pot da de înțeles că iubesc persoana pe care au înșelat-o, din dorința de a reînvia jocul „de-a dragostea” care le aduce plăcere, adrenalină, sentimentul de putere. Partenerul nu e niciodată sigur de sentimentele „ludicului”, pentru că acesta dorește să-și țină partenerul puțin nesigur cu privire la angajamentul său.

Mai există iubirea obsesivă, maniacală, iubirea codependentă. Se caracterizează printr-o nevoie imperioasă de celălalt, care este văzut la superlativ. Când nu li se oferă atenție, se simt rău fizic și psihic și pot face gesturi stupide, periculoase, violente, ilegale pentru a recâștiga atenția dorită. Despărțirea îi duce într-o depresie profundă.

De asemenea, cei care au un partener cu o personalitate „întunecată”[7] se pot întreba de multe ori „mă iubește sau nu mă iubește?”.

O relație cu o persoană cu o personalitate care poate fi încadrată în narcisism[8], machiavelism [9] sau psihopatie (triada întunecată) poate începe cu pasiune, dar ușor-ușor se alunecă într-o dinamică toxică.  Personalitățile „întunecate” pot fi foarte carismatice, șarmante și pot seduce ușor prin manipulare, lingușire, disimulare. Cei trei factori au în comun [10] lipsa empatiei sau un nivel scăzut al empatiei și relaționarea disfuncțională.

De exemplu, persoanele cu tulburare de personalitate narcisică se pot folosi de „te iubesc”, pentru a obține ceea ce vor de la ceilalți. Unii narcisici își pot copleși partener (a)/(ul) foarte devreme în stadiul relației cu cadouri și manifestări verbale și fizice ale iubirii pentru a se asigura că vor beneficia de toată atenția și admirația de care au nevoie și pentru a putea obține ceea ce își doresc. Totul e despre ei, despre nevoile lor și celălalt e folosit și manipulat. Își critică partenerul mereu, nejustificat sau exagerat, pentru a se poziționa pe o treaptă mai sus. Își asumă în mod nejustificat succesele partenerului. Se laudă pentru a câștiga atenție și admirație. Sunt hipersensibili la orice critică. Cred că au mereu dreptate. Cred că totul li se cuvine. Nu au empatie. Nu îi interesează ce cred sau simt ceilalți, decât în măsura în care se pot folosi de aceste lucruri. Mint și distorsionează adevărul. Nu își asumă niciodată responsabilitatea, dând vina mereu pe ceilalți sau pe factori externi. Flirtează mereu, chiar de față cu partener(ul)/(a), pentru a-și satisface nevoia de atenție. Se pot alimenta cu drama, declarând sus și tare cât de mult iubesc și cât de nerecunoscători, cât de mult greșesc partenerii lor, iar când nu mai primesc dramă, ies rapid din relație.

E important de menționat că tulburările de personalitate din triada întunecată au o prevalență scăzută – 0,5% în populația generală în SUA pentru narcisism, 3,3% pentru tulburarea de personalitate antisocială (psihopatie). Dar, anumite caracteristici pot fi prezente în doze mai mici și la oamenii considerați „normali” din punct de vedere clinic.

Notă: Acest articol este menit să informeze în privința comportamentelor ce pot exista în cadrul unei relații romantice.  „Mă iubește sau nu mă iubește?”, „ Îl/ O iubesc?” -nimeni nu poate stabili pentru altcineva răspunsul. Explorarea sentimentelor și relațiilor este un proces intim. Informațiile din exterior sau explorările în terapie au rolul de a-ți clarifica ție însuți/ însăți ce simți sau ce e de făcut.

Referințe citate:

[1]  frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2020.00862/full

[2]  pnas.org/content/100/15/8805

[3]  journals.sagepub.com/doi/10.1177/0956797616678187

[4]researchgate.net/publication/322194259_Relationship_satisfaction_and_similarity_of_personality_traits_personal_values_and_attitudes

[5]  gottman.com/blog/the-four-horsemen-recognizing-criticism-contempt-defensiveness-and-stonewalling/

[6]  en.wikipedia.org/wiki/Color_wheel_theory_of_love

[7]  sciencedirect.com/topics/psychology/dark-triad

[8]  ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7665789/

[9]  ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5590532/

[10]  ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5507693/

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.