Putem Avea sau Nu Incredere in Predictiile Expertilor?

Intamplarea a facut ca starea de urgenta sa ma prinda cu cartea “Gandire rapida, gandire lenta” in biblioteca. Cunosteam mare parte din munca lui Daniel Kahneman cu privire la rolul euristicilor si distorsiunile cognitive in decizii, dar am vrut sa imi completez cunostintele si sa le consolidez pe cele existente.

Astfel, la inceputul pandemiei, am deschis cartea direct la capitolul despre predictiile expertilor. Si bine am facut, caci ceea ce am aflat m-a ajutat foarte mult sa tin sub control stresul si ingrijorarile.

Kahneman descrie o serie de studii care demonstreaza ca, de multe ori, predictiile algoritmilor statistici au o rata de precizie mai mare decat analizele expertilor. Si asta in varii domenii: predictia notelor studentilor, predictii privind longevitatea pacientilor cu cancer, perspectivele de success ale start-up-urilor, sansele de recidiva in randul infractorilor, predictii privind castigatorii meciurilor de fotbal etc.

In domenii cu un grad ridicat de incertitudine si imprevizibilitate, statistica simpla ii depaseste pe expertii de renume mondial.

De ce sunt uneori expertii inferiori algoritmilor statistici cand vine vorba de predictii?

Atentie, nu zic ca nu trebuie sa avem incredere in experti, in specialisti. Expertii sunt bine pregatiti, insa erorile de predictie sunt inevitabile intr-o lume imprevizibila. Expertii pot anticipa anumite evenimente, anumite comportamente ale oamenilor, in conditiile in care mediul este acelasi, in conditiile in care se straduiesc sa fie obiectivi, sa se bazeze pe dovezi. Studiile arata ca algoritmii statistici se dovedesc a fi superiori predictiilor oamenilor care isi bazeaza ipotezele doar pe experienta. Putem avea o mai mare incredere in expertii care utilizeaza algoritmi statistici atunci cand fac o predictie. Asadar, de ce predictiile expertilor nu sunt la fel de bune ca cele rezultate din algoritmi statistici:

Expertii au in vedere combinatii complexe de caracteristici atunci cand emit predictiile, ceea ce scade validitatea predictiilor acestora. Combinatiile simple ale caracterisiticilor esentiale au o rata de predictie mai buna. In schimb, analizele complexe ale expertilor tind sa dea rezultate bune in cazurile atipice.

De exemplu, intr-un studiu, consilierii scolari au prevazut notele bobocilor pentru sfarsitul anului universitar. Au intervievat fiecare student, au avut acces la notele din liceu, la teste de aptitudini si la o auto-caracterizare de 4 pagini. Algoritmul statistic a utilizat doar o parte din aceste informatii, si anume notele din liceu si un test de aptitudini. Algoritmul a fost mai precis decat 11 din cei 14 consilieri!

Daca algoritmii statistici simpli emit predictii mai bune, de ce nu avem mai multa incredere in asta? Kahneman subliniaza ca in competitia dintre o “masina” si un om, increderea noastra se indreapta spre semenul uman.

• Oamenii sunt inconsecventi atunci cand emit judecati sumare asupra unor informatii complexe. Inconsecventa se datoreaza stimulilor de mediu ignorati, care exercita o influenta substantiala asupra gandurilor si actiunilor.

De exemplu, un studiu a aratat ca radiologii cu experienta, care evalueaza radiografiile drept normale sau anormale, se contrazic in 20% dintre cazurile in care vad aceeasi radiografie in ocazii diferite.

• Intuitia nu este o calauza sigura.

De exemplu, de multe ori, psihologii nu se pricep la predictiile pe termen lung privind viitorul pacientului, ci la cele pe termen scurt. Meehl si alti sustinatori ai algoritmilor au argumentat ca este non-etic sa te bazezi pe judecati intuitive in luarea deciziilor importante, daca este disponibil un algoritm care va face mai putine greseli. Astfel, putem avea mai multa incredere in predictiile pe termen scurt ale psihologilor care utilizeaza instrumente standardizate si interventii a caror eficienta este dovedita de cercetari riguroase.

Nu putem ignora judecata intuitiva, dar nici sa ne incredem cu totul in aceasta nu este indicat. Ce este, de fapt, intuitia? O recunoastere a unei informatii din memorie. Intuitia rezulta din experienta noastra, din numeroasele situatii repetitive traite, care ne familiarizeaza cu unele combinatii, asocieri. Astfel, credem ca atunci cand o informatie ne este familiara sau ne apare cu usurinta in minte, fara contradictii, este adevarata. Insa, asta nu este o garantie.

Totusi, exista situatii cand putem avea incredere in judecata intuitiva a expertilor: atunci cand mediul este suficient de regulat pentru a fi predictibil si cand expertul are ocazia de  a invata aceste regularitati printr-o practica indelungata. Jucatorii de sah, medicii specializati intr-un domeniu – precum anestezistii sau pompierii, desi se confrunta cu situatii complexe, acestea sunt fundamental ordonate, astfel ca acesti experti sunt mai buni la predictii.

• Eroarea sofistica narativa si biasul retrospectiei. Povestile deformate din trecut modeleaza viziunea noastra despre lume si asteptarile noastre fata de viitor. Privind retrospectiv, situatiile ne par evidente.

De exemplu, analizand istoria unei companii renumite avem impresia ca intelegem factorii determinanti ai succesului, insa norocul, hazardul, joaca un rol mai important decat credem. Cand un antreprenor si-a asumat un risc foarte mare si a avut noroc, spunem despre el in prezent ca a avut fler, viziune. Insa cand un antreprenor si-a asumat un mare risc si a esuat, spunem despre el ca a fost mediocru, slab.

Iluzia ca am inteles trecutul hraneste mai departe iluzia ca putem prevedea si controla viitorul.

• Faima unui “prezicator” nu este o garantie a acuratetii previziunii.

Tetlock a organizat un set de turnee de prognoza intre 1984 si 2003. Expertii in predictii au fost 284 de specialisti intr-o varietate de domenii, inclusiv oficiali guvernamentali, economisti, profesori, jurnalisti si altii.

Turneele au adunat aproximativ 28.000 de predictii despre viitor si au descoperit ca prognozatorii erau adesea putin mai exacti decat intamplarea si, de obicei, mai nepriceputi decat algoritmii simpli de extrapolare, in special pentru prognozele pe termen mai lung, de 3-5 ani. Prezicatorii foarte cunoscuti, promovati adesea de presa, au fost, in mod deosebit, cei mai slabi.  

Rezultatele devastatoare arata ca expertii in predictii nu sunt mai priceputi decat nespecialistii. Persoanele care detin o baza solida de cunostinte capata o iluzie accentuata a competentei lor si devin nerealist de increzatoare in ele insele. Tetlock a descoperit ca expertii refuzau sa recunoasca faptul ca s-au inselat. Asadar, ar fi indicat sa nu avem incredere in expertii care detesta sa nu aiba dreptate si prefera sa isi sustina credintele cu orice pret.

Repet, nu zic ca nu trebuie sa avem incredere in experti, in specialisti. Expertii sunt bine pregatiti, insa erorile de predictie sunt inevitabile intr-o lume imprevizibila. Expertii pot anticipa anumite evenimente, anumite comportamente ale oamenilor, in conditiile in care mediul este acelasi, in conditiile in care se straduiesc sa fie obiectivi, sa se bazeze pe dovezi.

                Acum intelegi de ce aceste informatii m-au ajutat foarte mult la inceputul pandemiei si ma ajuta chiar si acum. Am selectat cu mare atentie informatiile despre Coronavirus, am ignorat total “parerologii” de la TV si din presa online si am ascultat sfatul epidemiologilor, am acceptat ca este o situatie incerta si imprevizibila, astfel ca am calibrat nivelul de stres si ingrijorarile.

Sursa informatii: Daniel Kahneman. Gandire rapida, gandire lenta. Editura: Publica.