Dacă ai avea posibilitatea să ștergi din memorie un eveniment neplăcut, dureros, ai face-o? De exemplu, ai vrea, ca prin minune, să adormi și să te trezești când pandemia dispare?
Cum este mai bine – să evităm, să încercam să uităm sau să ne confruntăm stările emoționale neplăcute?
Episodul „Latent Image” din seria Star Trek: Voyager oferă o lecție de viață în acest sens.
Doctorul navei, o hologramă cu personalitate, descoperă că i s-a șters din memorie un eveniment care avusese loc cu doi ani în urmă.
Atunci, în urma unui atac, sublocotenenții Jetal și Kim au fost grav răniți. Soluția salvatoare era o operație pe creier, doar că nu exista suficient timp pentru a-i opera pe amândoi, astfel că doctorul a fost nevoit să aleagă rapid pe cine să salveze.
A ales să îl opereze pe Kim, care a supraviețuit, iar Jetal a murit.
Copleșit de vinovăție, crezând că prietenia lui cu Kim a afectat decizia de a-l salva pe acesta și nu pe Jetal, doctorul s-a confruntat cu un conflict psihic puternic, fiindu-i afectată sănătatea mintală. Nu reușea să iasă din cercul vicios al gândurilor chinuitoare, nu reușea să depășească dilema cu care s-a confruntat și emoțiile negative neplăcute.
Căpitanul Janeway, speriată de faptul că nava ar putea rămâne fără doctor, a ales o rezolvare rapidă și a decis să șteargă din baza de date a doctorului amintirile legate de eveniment și cele despre sublocotenenta Jetal.
Acum când doctorul a aflat că i s-a șters parte din memorie, căpitanul se găsește iar în postura de a alege: să îi restaureze amintirile dureroase și să riște ca el să nu depășească criza sau să îl depriveze în continuare de acele amintiri? De data asta, căpitanul are încredere în capacitatea doctorului de a depăși amintirile traumatice.
Cu amintirile recuperate, sănătatea psihică a doctorului se destabilizează iar. Doar că de data asta Janeway are răbdarea și încrederea că acesta o va depăși și îi este alături.
După 16 ore în care îi ascultă gândurile repetitive și chinuitoare, căpitanul ațipește. Doctorul, enervat, o trezește și, atingând-o, își dă seama că aceasta are febră. Îi spune că trebuie neapărat să se prezinte la infirmerie și își dă seamă că, în timp ce el era prins în acel cerc vicios, pacienții care aveau nevoie de el erau ignorați. În acel moment depășește criza. Vinovăția este „topită” de conștientizarea faptului că are pacienți, în viață, care au nevoie de el.
După ce iese căpitanul Janeway din cameră, doctorul ia cartea de poezii pe care aceasta o lăsase în urmă și citește:
„In that book, which is my memory, on the first page of the chapter that is the day when I first met you appear the words, ‘here begins a new life'”.
Evitarea, fuga și controlarea emoțiilor neplăcute, este un răspuns de apărare contra suferinței. Deși rareori funcționează, cu toții avem tendința de a evita și nu de a confrunta. Reprimăm gândurile și emoțiile sau ne distragem atenția constant prin tot felul de activități.
Evitarea experențială este adesea promovată în cultura noastră, mulți considerând, în mod eronat, că un om sănătos nu trebuie să trăiască emoții negative. Sau că un om „normal” trebuie să depășească rapid un moment dificil.
Deseori, strategia de a evita și de a controla în mod rigid stările interne negative nu face decât să le prelungească și să le intensifice. Cercetările* arată că evitarea experențială este un factor care influențează apariția tulburărilor psihologice și care le menține.
Cea mai bună strategie de a face față stărilor interne negative este de a trece prin ele, de a le confrunta. „The only way out is through”.
*Fernández-Rodríguez, C., Paz-Caballero, D., González-Fernández, S., & Pérez-Álvarez, M. (2018). Activation vs. Experiential Avoidance as a transdiagnostic condition of emotional distress: An empirical study. Frontiers in Psychology, 9, 1618. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2018.01618
*Wang, Y., Tian, J., & Yang, Q. (2024). Experiential Avoidance Process Model: A Review of the Mechanism for the Generation and Maintenance of Avoidance Behavior. Psychiatry and Clinical Psychopharmacology, 34(2), 179–190. https://doi.org/10.5152/pcp.2024.23777
*Akbari, M., Seydavi, M., Hosseini, Z. S., Krafft, J. & Levin, M. E. (2022). Experiential avoidance in depression, anxiety, obsessive-compulsive related, and posttraumatic stress disorders: A comprehensive systematic review and meta-analysis. Journal of Contextual Behavioral Science, 24, 65–78. https://doi.org/10.1016/j.jcbs.2022.03.007
Alina-Elena Orel 