Cei Șase Stâlpi ai Stimei de Sine – N. Branden

Nathaniel Branden (1930-2014) este un psihoterapeut cunoscut pentru munca sa în domeniul psihologiei stimei de sine. A publicat aproximativ 20 de cărți despre stima de sine, care s-au bucurat de un real succes. Am răsfoit acum câțiva ani The power of self-esteem (1992) și mi-a plăcut că oferea exemple din experiența lui. Mi-am pus atunci mintal o notă să o citesc când o să am mai mult timp liber, dar am uitat. Când am văzut acum două luni Cei Șase Stâlpi ai Încrederii în Sine într-un anticariat, n-am ezitat și am cumpărat-o.

Chiar dacă The Six Pillars Of Self-Esteem a fost publicată în 1994, este cât se poate de actuală. Cartea încununează 40 de ani de reflecții și analize despre stima de sine. Nathaniel Branden este mai mult decât un autor; experiența sa ca psihoterapeut și consultant corporate se simte pe tot parcursul cărții.

Ce mi-a plăcut și de ce îți recomand să o citești

1. Este, cu adevărat, o carte de psihologie PRACTICĂ.

• Descrie cum se manifestă în viața de zi cu zi o persoană cu stimă de sine scăzută și una cu stimă de sine ridicată. Cum gândesc, cum se comportă, cum acționează în varii circumstanțe și situații persoanele cu un nivel scăzut al stimei de sine și cele cu un nivel ridicat al stimei de sine. Conține mult mai multe informații practice decât abstracte.
• Definește, prin exemple, diferite concepte psihologice și menționează și opusul lor. Acest lucru contribuie la o înțelegere profundă a conceptelor. Menționează legăturile dintre diferite concepte; legături care nu sunt evidente la o primă reflecție.
• Propune practici care contribuie la creșterea stimei de sine. Cei șase stâlpi sunt, de fapt, șase practici, pe care le poți aplica imediat și care generează la nivel intern stima de sine: 1) Practica unui trai conștient; 2) Practica acceptării propriei persoane; 3) Practica propriei responsabilități; 4) Practica încrederii în sine; 5) Practica unei vieți în care ți-ai stabilit scopuri; 6) Practica integrității personale.
• Propune exerciții de tipul „completarea propozițiilor”, prin care poți activa și accesa resursele interne, deoarece, de cele mai multe ori, știm mai multe lucruri decât suntem conștienți. Câteva exemple: „Dacă aș conștientiza mai mult…aș …”, „Dacă mi-aș asuma mai multă responsabilitate pentru…atunci…”, „Dacă aș fi dispus să cer ceea ce vreau…”, „Când renunț la gândurile, părerile, dorințele mele…” .

Așadar, dacă îți doreai sa citești o carte care să îți propună, pas cu pas, la ce să lucrezi pentru a-ți îmbunătăți stima de sine și viața, în general, acum ai găsit-o.

2. Pentru mine a fost și cred că poate fi și pentru mulți revelatoare, generatoare de insight-uri / conștientizări.

• Oamenii dau adesea dovadă de incongruență sau se comportă paradoxal. Credem că avem încredere în noi, dar atunci când nu ne apărăm drepturile, nu ne onorăm dorințele sau evităm confruntarea, dovedim că nu avem o încredere de sine foarte ridicată. Afirmăm că suntem singurii responsabili pentru modul în care arată viața noastră, dar dăm deseori vina pe alții sau așteptăm să se întâmple cumva un miracol (să câștigăm la loto, să se alinieze planetele, etc). Spunem că suntem integri, dar nu ne ținem promisiunile sau nu se susținem afirmațiile cu practică.

Ce este stima de sine?

Nathaniel Branden (1994/2008) propune următoarea definiție în „The Six Pillars Of Self-Esteem”: disponibilitatea unei persoane de a crede că este competentă să facă față provocărilor vieții și că merită să fie fericită ( p.46).

Stima de sine implică ceea ce eu cred și simt despre mine, nu ceea ce cred sau simt ceilalți în legătură cu mine. Sunt persoane care se bucură de succes la nivel mondial și totuși sunt profund nemulțumite, anxioase, depresive; în acest caz, vorbim despre o iluzie a stimei de sine (Branden, 1994/2008, p. 71).

O persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine:

• are scopuri valoroase și solicitante;
• face față necazurilor eșecurilor;
• este ambițioasă pe toate planurile;
• comunică deschis, onest și adecvat;
• are relații benefice și caută persoane cu același nivel a respectului de sine;
• îi tratează pe ceilalți cu respect bunăvoință și corectitudine;
• respecta faptele (rațională) și face evaluări realiste;
• este creativă și flexibilă;
• are capacitatea de a gestiona schimbarea;
• are capacitatea de a-și recunoaște greșelile (Branden, 1994/2008, pp. 24-26; pp.64-68).

Stima de sine scăzuta se asociază cu:

• teama de realitate;
• frica de expunere, frica de umilire și eșec;
• reacții defensive, resemnare, anxietate;
• imagine negativă despre sine;
• teama de necunoscut, de nefamiliar;
• evitarea provocărilor (Branden, 1994/2008, pp. 69-71).

Stima de sine este o consecință, prin urmare alegerile și acțiunile noastre ne influențează stima de sine (Branden, 1994/2008). Cei șase stâlpi ai stimei de sine sunt o serie de practici la care poți reflecta pentru a-ți ajusta convingerile și comportamentul și acțiuni pe care le poți integra în viața ta imediat. Atenție, practica este cuvântul cheie. Conștientizarea nu este suficientă, trebuie să și acționezi.

Cei 6 stâlpi ai stimei de sine (N. Branden)

1. Practica unui Trai CONȘTIENT. A trăi conștient înseamnă: să ai o minte mai degrabă activă decât pasivă; sa fii prezent când realizezi o activitate; să te îndrepți către faptele relevante și nu să le eviți; să faci diferența între fapte, interpretări, emoții; să observi și să confrunți temerile și suferințele; să îți monitorizezi evoluția și rezultatele personale și profesionale; să știi dacă acțiunile se aliniază cu scopurile; să fii receptiv la noile cunoștințe și sa fii dispus să îți re-examinezi vechile ipoteze; să vezi și să îți corectezi greșelile; să fii preocupat de a te cunoaște pe tine însuți și de a înțelege lumea din jurul tău (Branden, 1994/2008, pp. 91-101).
2. Practica ACCEPTĂRII Propriei Persoane. A te accepta pe tine însuți înseamnă a te accepta așa cum ești, fără negare și reprimare. Ceea ce este, este. Asta nu înseamnă să aprobăm toate lucrurile care au legătură cu noi și să să fim indiferenți la schimbări și îmbunătățiri (Branden, 1994/2008, pp. 119-121).
3. Practica propriei RESPONSABILITĂȚI. Suntem responsabili pentru realizarea dorințelor noastre, suntem responsabili pentru alegerile și acțiunile noastre, pentru nivelul nostru de implicare la locul muncă sau în relație, pentru fericirea noastră personală, pentru dezvoltarea nivelului de încredere în sine și pentru toate lucrurile pe care le putem controla (Branden, 1994/2008, p.126). A fi responsabil nu înseamnă a da vina pe alții pentru problemele cu care ne confruntăm. Ceilalți nu sunt slujitorii noștri și nu există pentru satisfacerea nevoilor noastre. (Branden, 1994/2008, p.131). Atunci când îți asumi mai multă responsabilitate, nu aștepți ca ceilalți să te salveze, să te ajute să îți rezolvi problemele, nu aștepți ca universul sa îți aducă un miracol (Branden, 1994/2008, pp.135-138).
4. Practica ÎNCREDERII ÎN SINE. Încrederea în sine se manifestă prin onorarea dorințelor, nevoilor, valorilor și căutarea formelor adecvate pentru a le putea exprima în realitate. Încrederea în sine se manifestă prin a fi ceea ce ești și a te trata cu respect. Când ai încredere în tine, trăiești autentic,  vorbești și te porți conform convingerilor și sentimentelor tale interioare. Opusul încrederii în sine înseamnă să cazi pradă timidității, să manipulezi, să eviți confruntarea (Branden, 1994/2008, pp. 140-141).  Încrederea în sine este în strânsă legătură cu identitatea. Persoanele cu un simț subdezvoltat al identității, își spun adesea: dacă mă exprim liber, pot atrage dezaprobarea; dacă mă iubesc și mă afirm, pot atrage resentimente; dacă sunt prea fericit, pot atrage gelozii; dacă ies în evidență, mi se va spune să stau la locul meu. Dacă faci toate acestea, plătești  un preț teribil, pierzându-ți respectul de sine (Branden, 1994/2008, p.145).
5. Practica a unei vieți în care ți-ai stabilit SCOPURI. „A spera” este diferit de „a vrea”. Atunci când îți setezi un scop conștient, vrei, nu speri. Fără scopuri conștiente, trăiești la voia întâmplării sau doar reacționezi. Scopurile trebuie să fie productive si conforme abilităților pe care le ai. Scopurile trebuie să fie specifice, să poată fi materializate, monitorizate. Atenție însă, realizările productive pot fi o expresie a unei stime de sine ridicate, dar nu cauza sa primară (Branden, 1994/2008, p.158).
6. Practica INTEGRITĂȚII personale. Integritatea constă în integrarea ideilor, convingerilor, standardelor în comportament. Ceea ce zici și practici sa fie unul și același lucru. Integritatea implică congruență – cuvintele și comportamentul se potrivesc exact; declarațiile și afirmațiile sunt susținute și aplicate practic; îți ții promisiunile și angajamentele (Branden, 1994/2008, pp.165-166).

Confuzii Conceptuale în Varianta Tradusă

Încredere în Sine vs Respect de Sine vs Stimă de Sine

Traducerea editurii pentru „The Six Pillars Of Self-Esteem” (titlul original) este „Cei șase stâlpi ai încrederii în sine”.

Există însă o diferență între „stima de sine” și „încrederea în sine”. După cum menționa și Branden (1992), stima de sine include: încrederea în capacitatea noastră de a gândi și de a face față provocărilor vieții;  încrederea în dreptul nostru de a fi fericiți; sentimentul de a ne simți demni, merituoși, îndreptățiți să ne afirmăm nevoile și dorințele și să ne bucurăm de roadele eforturilor noastre.

Prin urmare, încrederea în sine este una dintre componentele principale ale stimei de sine. Așadar, titlul cărții ar fi trebuit să fie tradus astfel”: „Cei șase stâlpi ai stimei de sine”.

De asemenea, în varianta tradusă în limbă română conceptul „respect de sine” este folosit ca înlocuitor pentru „stima de sine”.  Traducătorul a adaptat astfel: „respectul de sine are două componente de bază: eficiența personală și stima de sine”.

Însă, în versiunea originală, în limbă engleză, Branden spune: „stima de sine are două componente interdependente: eficiență personală / autoeficacitatea și respectul de sine” (1994, p.26).

Respectul de sine se referă la trăirea demnității și valorii personale. Respectul de sine este convingerea propriei noastre valori. Respectul de sine nu implică a fi „perfect” sau superior celorlalți. Conceptul, în sine, nu permite comparații. Respectul de sine este convingerea că viața și bunăstarea noastră merită să fie sprijinite, protejate și „hrănite”; că suntem buni și merităm respectul celorlalți; și că fericirea și împlinirea noastră personală sunt suficient de importante pentru a lucra la ele (Branden, 1994, p.37).

Chiar dacă traducerea nu este precisă și nu surprinde nuanțele conceptuale folosite în știința psihologică, nu se pierde foarte mult, zic eu, din utilitatea informațiilor.

Referințe:

Branden, N. (1994/2008). Cei șase stâlpi ai încrederii în sine. București: AMSTA Publishing.

Branden, N. (1994). The six pillars of self-esteem. Bantam Books, Inc.

Branden, N. (1992). The power of self-esteem. Florida: Health Communications, Inc.