„Serenity now, insanity later” Să-ți exprimi sau nu furia?

„Serenity now, insanity later”  – „Seninătate acum, demență mai târziu”.

Acest episod din Seinfeld ilustrează, într-un mod umoristic, teoria hidraulică a emoțiilor. Conform acestei teorii, atunci când ții în tine supărările, frustrările, ostilitatea, la un moment dat, din cauza presiunii, vei exploda sau vei somatiza.

Tatăl lui George, eliberează câte puțin din tensiunea resimțită, în timp ce Kramer își reprimă furia și, în final, explodează, distrugând cele 25 de calculatoare cumpărate de George.

Cum gestionezi furia?

De la Freud încoace, încă se mai consideră că gestionarea furiei se face prin eliberarea ei, prin intervenții de tip catharsis, prin ventilare (eliberarea emoțiilor și gândurilor). Este celebră tehnica prin care te gândești la persoana care te-a rănit și te-a făcut să simți furie, în timp ce lovești o pernă.

Însă, cercetările arată că, de cele mai multe ori, ventilarea nu este o soluție bună; descărcarea furiei ar alimenta furia și nu ar reduce agresivitatea. Unele cercetări arată că ventilarea ar funcționa doar dacă exprimarea furiei s-ar face direct către persoana care a provocat-o și dacă acea persoană nu ar întoarce represaliile, dar nu funcționează când provocatorul este substituit cu o pernă, de exemplu (Bushman, 2002).

Gestionarea furiei s-ar realiza, mai eficient, prin inducerea unui comportament calm – Ex.: controlul respirației, distragerea atenției de la evenimentul care a declanșat furia (Bushman, 2002).

Să-ți exprimi sau nu furia?

Depinde cum o faci și cât de des.

Furia are atât un caracter adaptativ, cât și unul dezadaptativ. Furia ne poate ajuta să ne apărăm, să supraviețuim, în anumite contexte. Dar, contează intensitatea, durata și frecvența trăirii acestei emoții. În exces, poate dăuna sănătății fizice și psihice.

Davidson & Mostofsky (2010) argumentează că există două moduri de exprimare a furiei:

• Exprimarea constructivă a furiei constă în a confrunta în mod direct și asertiv persoana pe care ești furios, în a discuta de ce te-ai supărat și a rezolva situația care te-a înfuriat, în parte, prin înțelegerea punctului de vedere al celeilalte persoane. În acest caz, exprimarea furiei ajută la detensionarea situației și la reducerea stresului resimțit (Davidson & Mostofsky, 2010).
  
• Exprimarea distructivă a furiei constă în justificarea propriilor acțiuni și păreri prin a da vina pe alții; în a ține ranchiună și a discuta despre ceea ce te înfurie cu perseverență. Astfel, sentimentele de furie cresc în timp. În acest caz, exprimarea furiei conduce la și mai multă furie (Davidson & Mostofsky, 2010). 

Referințe citate în text:

• Bushman, B. J. (2002). Does venting anger feed or extinguish the flame? Catharsis, rumination, distraction, anger and aggressive responding. Personality and Social Psychology Bulletin, 28(6), 724–731.
• Davidson, K. W., & Mostofsky, E. (2010). Anger expression and risk of coronary heart disease: evidence from the Nova Scotia Health Survey. American heart journal, 159(2), 199–206. doi:10.1016/j.ahj.2009.11.007